Res judicata scope of non-decisive considerations in annulment decisions and applicability of revision for contradictory judgments

Şedinţa publică din data de 23 iunie 2021

Analizând actele de la dosar şi decizia atacată, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, revizuentul A. a solicitat retractarea deciziei nr. 572/10.03.2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, susţinând că încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 23/11.01.2021, pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2019.

În motivare, a susţinut că în cadrul dosarului nr. x/2019, prin sentinţa civilă nr. 2869/19.11.2019, Tribunalul Prahova, secţia I civilă a obligat pârâta Casa Judeţeană de Pensii Prahova să îi emită revizuentului o decizie de pensionare pentru limita de vârstă, prin reducerea vârstei standard de pensionare cu 10 ani, în condiţiile art. 52 şi art. 58 din Legea nr. 263/2010, reţinându-se că deţinea un certificat de încadrare în grad de handicap accentuat-permanent şi nerevizuibil.

A mai arătat că această sentinţă a primei instanţe a fost schimbată, în sensul respingerii acţiunii promovate de revizuent, în urma admiterii apelului declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii, prin decizia civilă nr. 1803/10.11.2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în motivarea căreia s-a reţinut că certificatul de handicap deţinut de revizuent nu era complet, întrucât în opinia curţii de apel acesta nu conţinea menţiunile necesare cu privire la data dobândirii efective a handicapului.

În acest context, împotriva deciziei civile nr. 1803/10.11.2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, A. a promovat atât contestaţie în anulare, cât şi revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte contestaţia în anulare, care a fost respinsă prin decizia nr. 23/11.01.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, revizuentul a subliniat că la pagina 8, paragraful 4 din hotărâre s-a reţinut cu autoritate de lucru judecat că decizia civilă nr. 1803/10.11.2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă "ar putea fi revizuită la momentul dobândirii de către reclamant a unui înscris oficial care să ateste data dobândirii handicapului pentru a se calcula cât a muncit efectiv în condiţii de handicap".

Sub acest aspect, revizuentul a menţionat că a efectuat demersuri legale în acest sens, astfel că a obţinut certificatul de handicap cu nr. x/25.01.2021, înscris oficial în care se precizează cu exactitate data dobândirii handicapului accentuat-permanent, respectiv luna aprilie 1980.

Referitor la cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., ce a format obiectul dosarului nr. x/2019, soluţionată prin decizia nr. 572/10.03.2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, revizuentul A. a subliniat că certificatul de handicap nr. x/25.01.2021 a constatat existenţa unei situaţii faptice atestate şi de alte două certificate anterioare de handicap, situaţie care nu s-a schimbat între timp, vreme de peste 40 de ani.

Or, cererea sa de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă, instanţa de revizuire apreciind în esenţă că înscrisul exhibat - certificatul de handicap cu nr. x/25.01.2021 - nu se încadrează în categoria înscrisurilor avute în vedere la art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., de vreme ce revizuirea unei hotărâri definitive nu poate fi cerută pe baza unui înscris dobândit ulterior pronunţării acesteia, dar care nu are calificarea de înscris nou doveditor.

Potrivit revizuentului, această constatare a instanţei de revizuire din decizia nr. 572/10.03.2021 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă contravine considerentelor reţinute cu putere de lucru judecat, exprimate în cuprinsul deciziei nr. 23/11.01.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, de aceeaşi instanţă.

Totodată, în opinia revizuentului, o asemenea soluţie definitivă de respingere ca inadmisibilă a unei cereri de revizuire, cerere considerată admisibilă de către aceeaşi instanţă de control judiciar printr-o soluţie definitivă anterioară, poate atrage incidenţa dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În final, a solicitat admiterea cererii de revizuire.

Intimatul Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire, întrucât nu sunt întrunite cerinţele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Examinând cererea de revizuire, prin prisma dispoziţiilor legale incidente în materie, Înalta Curte reţine următoarele:

Pornind de la aspectele factuale dezvoltate în cerere, se observă că scopul urmărit de autorul demersului judiciar este acela de a valorifica certificatul de handicap cu nr. x/25.01.2021 din perspectiva art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. şi a considerentelor reţinute în cuprinsul deciziei nr. 23/11.01.2021, pronunţată într-o contestaţie în anulare, fiind evidenţiată o pretinsă putere de lucru judecat în ceea ce priveşte considerentele acestei decizii referitoare la posibilitatea revizuirii deciziei civile nr. 1803/10.11.2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în baza unui înscris oficial care să ateste data dobândirii handicapului pentru a se calcula perioada efectiv lucrată în condiţii de handicap, fapt ce i-ar da revizuentului dreptul de a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 10 ani, în condiţiile art. 52 şi art. 58 din Legea nr. 263/2010.

În baza acestei premise, A. a sesizat Înalta Curte cu o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând retractarea deciziei nr. 572/10.03.2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă într-o cerere de revizuire, întrucât aceasta încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 23/11.01.2021, pronunţată de aceeaşi instanţă într-o contestaţie în anulare, ambele căi de atac extraordinare fiind promovate împotriva aceleiaşi decizii, şi anume: nr. 1803/10.11.2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

În conformitate cu art. 431 C. proc. civ. nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

Articolul 430 alin. (2) C. proc. civ. prevede că autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

Autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti reprezintă un element component al principiului securităţii raporturilor juridice, astfel că repunerea în discuţie a acesteia poate fi realizată doar în anumite condiţii, strict şi limitativ reglementate prin lege, prin intermediul unor căi de atac care să reflecte caracterul extraordinar al procedurii.

Înalta Curte reţine că sunt considerente decisive cele care sprijină soluţia din dispozitiv, iar cele decizorii sunt acele considerente care răspund unei chestiuni litigioase, puse în dezbaterea părţilor, care, fără să rezolve cauza, dezleagă un aspect litigios.

În cauză, chestiunea invocată de revizuent sub aspectul efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat nu este de natură să reflecte contrarietatea între cele două decizii succesive.

Sub acest aspect, se reţine că statuările din decizia nr. 23/11.01.2021 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă nu au caracter decisiv, întrucât prin considerentele reţinute de către instanţă nu se rezolvă o problemă litigioasă specifică unei contestaţii în anulare, ci se exprimă o opinie a completului de judecată, care, chiar fără a face obiectul dezbaterilor, nu rezolvă în mod necesar o chestiune litigioasă, în măsura în care instanţa a prospectat soluţii judiciare care corespund unei proceduri cu care nu a fost învestită.

Astfel, considerentele evocate de revizuent din decizia nr. 23/11.01.2021 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă sunt supraabundente, astfel că nu sunt acoperite de autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri, conform art. 430 alin. (2) C. proc. civ. Totodată, se observă că prin aceste considerente s-a depăşit cadrul învestirii şi că ele nu sunt rezultatul unei dezbateri de natură să presupună opozabilitate părţilor procesului şi nu au avut nicio influenţă în planul soluţiei.

Aşadar, ele nu înglobează efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, astfel încât statuările în discuţie să fie susceptibile de a fi opuse, cu acest efecte, într-un alt litigiu.

Faţă de argumentele precedente, având în vedere că nu poate fi reţinută incidenţa art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 572/10.03.2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 iunie 2021.