Cassation appeal annulled for alleging evidence assessment errors instead of legal violations in public procurement price adjustment dispute

Şedinţa publică din data de 10 iunie 2021

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la 20 decembrie 2018 sub dosar nr. x/2018, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta U.A.T. Comuna Tiha Bârgăului prin Primar, a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 435.825,74 RON reprezentând diferenţă de preţ, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 283/2019 din 29 noiembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018 s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta UAT COMUNA TIHA BÂRGĂULUI, pe care a obligat-o să plătească reclamantei suma de 435.825,74 RON şi suma de 20.933,72 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta UAT COMUNA TIHA BÂRGĂULUI a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 550/2020 din 12 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă a fost respins apelul declarat de pârâta UAT COMUNA TIHA BÂRGĂULUI împotriva sentinţei civile nr. 283/2019 din 29 noiembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Împotriva acestei decizii, pârâta UAT COMUNA TIHA BÂRGĂULUI a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În argumentarea memoriului de recurs, recurenta susţine că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În acest sens, arată că prin acţiunea în pretenţii s-a invocat clauza prevăzută în art. 19 din contractul de lucrări, (iniţial, nr. 137/03-10.2007) coroborată cu art. 5 din contractul de cesiune nr. x/18.03.2014.

În acest context, arată că potrivit art. 19.2 preţul contractului de achiziţie publică poate fi ajustat, pentru restul rămas de executat, numai în cazul apariţiei unor împrejurări care lezează interesele comerciale legitime ale părţilor şi care în mod obiectiv, nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului sau a acordului cadru.

De asemenea, orice ajustare a preţului trebuie să evidenţieze influenţa corectă pe care o exercită situaţia care justifică eventuala ajustare.

Potrivit dispoziţiilor art. 19 pct. 6 orice ajustare a preţului trebuie să evidenţieze influenţa corectă pe care o exercită situaţia juridică care justifică eventuala ajustare.

Astfel, susţine recurenta, instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că există trei indici de inflaţie, respectiv indicele pe produse alimentare, indicele de inflaţie pe mărfuri şi indicele de inflaţie pe servicii.

În acest sens, se arată că pârâta a solicitat încuviinţarea efectuării unei expertize financiar contabile care să "certifice sau nu" dacă sumele solicitate cu titlu de pretenţii sunt certe, iar reclamanta a solicitat efectuarea unei expertize contabile pentru calculul preţului ajustat şi a diferenţei între preţul plătit efectiv şi cel datorat", însă în mod greşit instanţa de apel a respins această probă, iar expertul contabil ar fi lămurit aspectul privitor la indicii de inflaţie, ar fi semnalat faptul ca reclamanta s-a prevalat de un indice sectorial, diferit de IPC Total.

In acest context, recurenta susţine că instanţa nu a intrat efectiv în cercetarea fondului cauzei, a apreciat suficientă proba testimonială şi cea cu înscrisuri, neverificând efectiv modalitatea în care a fost solicitată suma de 435.824,74 RON, apreciind în mod greşit că suma este temeinic calculată de reclamantă prin centralizator, iar indicele de inflaţie este dovedit prin înscrisurile de la filele x.

Tot în acest context, susţine recurenta că una este indicele lunar al preţului de consum şi alta este să iei în considerare un centralizator întocmit pro causa, în contextul în care instanţa a apreciat că indicele de inflaţie este public, fiind preluat de pe pagina de internet a Institutului Naţional de Statistica. În acest sens se arată că tot de pe această pagină a extras şi recurenta indicele preţurilor de consum, pe care le ataşează şi prezentului recurs.

Intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare în cauză.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 15 aprilie 2021, potrivit dispoziţiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., în unanimitate, s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Intimata-reclamantă A. S.R.L. a depus la dosar un punct de vedere la raport.

Analizând recursul declarat de recurenta-pârâtă sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., având în vedere şi dispoziţiile art. 499 din acelaşi cod, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs".

Astfel, pentru a se putea considera că recursul este motivat, autorul căii de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, iar dezvoltarea motivelor de nelegalitate presupune încadrarea lor într-unul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

De asemenea, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede expres sancţiunea nulităţii pentru recursul care cuprinde motive ce nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă se aduc critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi se arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 menţionat mai sus.

Aceasta întrucât recursul nu este o cale de atac devolutivă, astfel că autorii acestuia trebuie să îşi exprime nemulţumirea în tiparele fixate de lege.

În speţă, Înalta Curte constată că prin memoriul de recurs recurenta-pârâtă, deşi a indicat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinerile pe care le-a dezvoltat nu se încadrează în niciunul dintre motivele de recurs de la art. 488.

Motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. au fost invocate formal, deoarece prin argumentele expuse, recurenta-pârâtă urmăreşte o cenzurare a aprecierii date de instanţă mijloacelor de probă şi la o nouă judecată a fondului, ceea ce este incompatibil cu calea extraordinară de atac a recursului, în cadrul căreia se verifică exclusiv legalitatea hotărârii, respectiv corecta aplicare a legii la situaţia de fapt stabilită de instanţele de fond, neputându-se realiza o verificare a temeiniciei şi a elementelor de fapt ale cauzei.

Astfel, argumentele recurentei-pârâte exprimă nemulţumirea părţii cu privire la respingerea probei cu expertiză contabilă şi nu pot face obiectul controlului judiciar în calea de atac a recursului, întrucât reprezintă aspecte de netemeinicie ale hotărârii atacate şi exced cazurilor de nelegalitate înscrise strict şi limitativ în art. 488 C. proc. civ., situându-se în afara competenţelor instanţei de recurs, atâta timp cât se raportează în mod explicit la modul de interpretare şi evaluare a probelor administrate.

Se observă că recurenta-pârâtă nu argumentează ce anume norme legale ar fi încălcat instanţa devolutivă, susţinerile părţii fiind limitate la aprecieri asupra nivelului pretenţiilor la care a fost obligată.

Prin urmare, pentru considerentele care preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportat la dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurenta-pârâtă UAT COMUNA TIHA BÂRGĂULUI împotriva deciziei civile nr. 550/2020 din 12 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă UAT COMUNA TIHA BÂRGĂULUI împotriva deciziei civile nr. 550/2020 din 12 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L..

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2021.