Pension recalculation: Territorial jurisdiction determined by plaintiff's domicile at filing under Law 263/2010

Şedinţa publică din data de 9 iunie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 27 octombrie 2020 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub număr de dosar x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Casa Judeţeană de Pensii Prahova pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la actualizarea pensiei în temeiul art. 425 din legea nr. 83/2015 începând cu ianuarie 2016 şi până în anul 2020, obligarea pârâtei la emiterea câte unei decizii de pensie pentru fiecare dintre actualizări, precum şi la plata diferenţelor rezultate din 5 actualizări succesive ale pensiei şi pensia efectiv încasată începând cu data de 1.01.2016 până la data punerii în plată a pensiei astfel actualizată, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 425 din legea nr. 83/2015, art. 14 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015, art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2016, art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 2/2017, art. I din O.U.G. nr. 59/2017 şi art. 107 din Legea nr. 263/010.

Prin sentinţa civilă nr. 513 din 27 ianuarie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. raportat la art. 154 alin. (1) din Legea 263/2010, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Prahova, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Pentru a pronunţa această sentinţă, s-a reţinut că, potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cererile îndreptate împotriva Casei Naţionale de Pensii Publice, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.

Din prevederile art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. rezultă că "necompetenţa este de ordine publică în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura".

Având în vedere că domiciliul reclamantului se află în judeţul Prahova, potrivit cărţii de identitate depuse la dosar, iar prin prezenta acţiune se solicită actualizarea pensiei stabilită de Casa Judeţeană de Pensii Prahova, în temeiul art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, tribunalul a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Prahova, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Primind dosarul, Tribunalul Prahova a reţinut, în esenţă, că, în raport cu dispoziţiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în materia asigurărilor sociale, competenţa teritorială a instanţei se stabileşte în favoarea tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul reclamantul la data înregistrării acţiunii.

Constatându-se că anterior formulării prezentei cereri de chemare în judecată, reclamantul şi-a stabilit domiciliul pe raza municipiului Bucureşti, s-a reţinut că Tribunalul Bucureşti este instanţa căreia îi revine competenţa teritorială de soluţionare a litigiului.

Aşa fiind, prin sentinţa civilă nr. 1366 din 23 aprilie 2021 pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia I civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. Constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Bucureşti competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se constată că reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Prahova, a învestit instanţa cu o cerere având ca obiect recalculare pensie.

Conform art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:

"Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul." Alineatul 2 al aceluiaşi text legal prevede că "Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.

Raportat la obiectul acţiunii, coroborând dispoziţiile legale evocate se reţine că, în speţă, competenţa teritorială este determinată de domiciliul reclamantului, instanţele aflate în conflict având păreri divergente cu privire la stabilirea acestuia.

Înalta Curte subliniază că, potrivit art. 91 C. civ.:

"dovada domiciliului se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate".

Se constată că, anterior formulării prezentei cereri de chemare în judecată (27 octombrie 2020), reclamantul şi-a stabilit domiciliul pe raza municipiului Bucureşti, acesta depunând o copie după noul act de identitate, respectiv CI seria x nr. x, eliberată la 18.09.2020, cu termen de valabilitate până la data de 05.11.2080 .

Totodată, se reţine că reclamantul a indicat în cuprinsul cererii introductive, faptul că are domiciliul pe raza municipiului Bucureşti, iar potrivit art. 87 C. civ.:

"Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".

Astfel, întrucât competenţa teritorială este determinată de domiciliul reclamantului, iar înscrisurile depuse atestă faptul că acesta se află în Bucureşti, Înata Curte constată că Tribunalul Bucureşti este instanţa căreia îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cererii deduse judecăţii.

În raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 iunie 2021.