Negative conflict of jurisdiction resolved in favor of Novaci Court for small claims action by professional against consumer based on registered domicile
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Novaci Court, ordering it to hear the case definitively. The dispute involved a small claims action for unpaid invoices and late payment penalties brought by a professional service provider against a consumer, where two courts—Novaci and Bucharest Sector 2—each declined territorial jurisdiction. The Novaci Court initially argued the defendant’s *de facto* residence was in Bucharest, citing failed service attempts at the registered address, while the Bucharest Court rejected this, asserting the registered address in Gorj County remained the valid domicile because evidence of relocation was over three years old and service at the registered address had been successful. Relying on Articles 107(1) and 121 of the Code of Civil Procedure, which establish that actions by professionals against consumers fall under the exclusive territorial jurisdiction of the court at the consumer’s domicile, the Court determined that the registered domicile in Novaci governed the case, thereby invalidating the initial declination based on presumed *de facto* residence.
Legislator headnote
AI generatedart. 1028 alin. (2) C. proc. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 121 C. proc. civ, art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ, art. 130 alin. (2) C. proc. civ, art. 132 alin. (1) C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction resolved in favor of Novaci Court for small claims action by professional against consumer based on registered domicile: The dispute involved a small claims action for unpaid invoices and late payment penalties brought by a professional service provider against a consumer, where two courts—Novaci and Bucharest Sector 2—each declined territorial jurisdiction. The Novaci Court initially argued the defendant’s *de facto* residence was in Bucharest, citing failed service attempts at the registered address, while the Bucharest Court rejected this, asserting the registered address in Gorj County remained the valid domicile because evidence of relocation was over three years old and service at the registered address had been successful. Relying on Articles 107(1) and 121 of the Code of Civil Procedure, which establish that actions by professionals against consumers fall under the exclusive territorial jurisdiction of the court at the consumer’s domicile, the Court determined that the registered domicile in Novaci governed the case, thereby invalidating the initial declination based on presumed *de facto* residence.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited in the 'Temeiul legal al soluţiei' section immediately preceding the operative order to establish the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 27 mai 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1). Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci la data de 17 septembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanţei obligarea pârâtului la plata sumei de 2.012,98 RON, contravaloare facturi, a sumei de 762,13 RON penalităţi de întârziere calculate la facturile solicitate la plată, precum şi la plata penalităţilor de întârziere calculate de la data depunerii cererii de chemare în judecată până la plata efectivă a facturilor fiscale; cu cheltuielile de judecată avansate în prezenta cauză.
2) Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1). Prin sentinţa nr. 1130/2020 din 19 noiembrie 2020, Judecătoria Novaci a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Novaci, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de valoare redusă formulată de reclamanta A. S.A., împotriva pârâtului B., în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
În motivarea acestei hotărâri, s-au reţinut, în esenţă, următoarele:
Cu titlu prealabil, instanţa a constatat faptul că reclamantul din prezenta cauză este cesionarul unui profesionist, în sensul prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, iar cererea de chemare în judecată este îndreptată împotriva unui consumator, în sensul art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Calitatea de profesionist-consumator, în sensul prevederilor Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, transpare cu uşurinţă, în raport de obiectul şi cauza acţiunii deduse judecăţii, respectiv cererea cu valoare redusă având ca temei un contract de prestări servicii.
Conform art. 1028 alin. (2) C. proc. civ., competenţa teritorială de soluţionare a cererii de valoare redusă se stabileşte conform dreptului comun, iar potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Potrivit dispoziţiilor legale de la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., de art. 121 C. proc. civ. şi art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., soluţionarea cererilor formulate de un profesionist în contradictoriu cu un consumator este dată de legiuitor în competenţa exclusivă a instanţei de la domiciliul consumatorului.
Din documentele anexate cererii de chemare în judecată, s-a reţinut, reiese faptul că, deşi domiciliul din acte se află în oraşul Novaci, jud. Gorj, domiciliul în fapt al pârâtului B. este în Mun. Bucureşti, Şos. x, astfel că domiciliul pârâtului se află în raza de competenţă a Judecătoriei Sectorul 2 Bucureşti . De altfel, instanţa a observat că pârâtul nu a primit personal niciuna dintre citaţiile emise în dosar, aspect care confirmă faptul că petentul nu locuieşte la adresa din oraşul Novaci.
Astfel, a apreciat că instanţa competentă să judece prezenta cauză este Judecătoria Sectorul 2 Bucureşti.
2.2). La data de 8 decembrie 2020, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, iar prin sentinţa civilă nr. 1939 din 26 februarie 2021, a admis excepţia de necompetenţă teritorială; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei promovate de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul B., în favoarea Judecătoriei Novaci; a constatat ivit conflict negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a înaintat dosarul cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, următoarele motive:
Normele care reglementează competenţa teritorială exclusivă sunt norme de ordine publică, acestea având caracter absolut, astfel încât părţile nu pot conveni să deroge de la aceste norme, nici chiar cu autorizarea instanţei. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., care statuează că necompetenţa este de ordine publică în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura. Necompetenţa teritorială exclusivă trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ., instanţa fiind obligată să stabilească instanţa judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională competent, potrivit art. 132 alin. (1) C. proc. civ.
Totodată, în conformitate cu art. 121 C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului, dispoziţiile art. 126 alin. (2) C. proc. civ. rămânând aplicabile.
Or, a reţinut instanţa, pârâtul are domiciliul activ în Sat Pociovaliştea (oraş Novaci), judeţul Gorj, astfel cum reiese din fişa de evidenţă emisa de autorităţile abilitate .
Declaraţia pârâtului aflată la dosar, precum şi înscrisurile aflate la filele x si 16 din dosar (indicate în sentinţa de declinare), s-a reţinut că datează din luna iunie 2017, respectiv, cu mai mult de 3 ani anterior formulării cererii de chemare în judecata pendinte, astfel că nu sunt suficiente şi de natură a determina concluzia unui domiciliu în fapt al pârâtului, în luna septembrie 2020, în Sectorul 2 Bucureşti; iar aceasta, în condiţiile în care dovezile de comunicare ale actelor de procedură la domiciliului pârâtului, din Sat Pociovaliştea, au fost semnate de către o persoană majoră din familie sau care locuieşte cu destinatarul, fără nicio menţiune în sensul că pârâtul nu mai locuieşte la adresa indicată.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente teritorial să judece pricina, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, stabilind competenţa soluţionării acesteia în favoarea Judecătoriei Novaci, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte constată că obiectul prezentului dosar îl constituie o cerere de valoare redusă, formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul B., în condiţiile art. 1026- 1033 C. proc. civ.
Art. 1.028 C. proc. civ.., cu denumirea marginală "Instanţa competentă" prevede că, "(1) Competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei. (2) Competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun.".
Fiind vorba de o competenţă teritorială, prezintă interes norma de drept comun consacrată de art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., conform căreia, "(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.".
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, reiese că pârâtul are domiciliul în judeţul Gorj, loc. Pociovalistea, oraş Novaci, aflat în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Novaci.
Aceasta este, de altfel, adresa la care pârâtul a şi fost citat în faţa Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, constatându-se legalitatea procedurii de citare, încât, acel domiciliu în fapt de pe raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, greşit a fost reţinut de prima instanţă de declinare.
Rezultă, aşadar, că în aplicarea dispoziţiilor legale evocate, cererea de chemare în judecată pendinte intră în competenţa instanţei de la domiciliul pârâtului, respectiv, Judecătoria Novaci.
În consecinţă, în aplicarea art. 1016 C. proc. civ., coroborat cu art. 107 alin. (1) C. proc. civ., şi prin raportare la art. 130 alin. (3) din acelaşi Cod, Înalta Curte apreciază că instanţa competentă teritorial să soluţioneze prezenta cerere de valoare redusă, este Judecătoria Novaci.
Temeiul legal al soluţiei
Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ.., Înalta Curte urmează a stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Novaci.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Novaci.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2021.