Inadmissibility of cassation in labor disputes due to finality of appellate decisions under New Civil Procedure Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiff's appeal on cassation as inadmissible, leaving the Court of Appeal's decision, which had dismissed the plaintiff's appeal for late filing, as final and definitive. The dispute arose from a labor conflict where the plaintiff challenged the lower court's procedural ruling, but the Supreme Court determined that under the New Code of Civil Procedure, appeals on cassation are unavailable for decisions rendered in labor and social security disputes. Relying on Article 483(2) of the Code of Civil Procedure and Article 214 of Law No. 62/2011, the court applied the principle of the legality of legal remedies to rule that for actions initiated after the entry into force of the new procedural code, the appellate court decision is final and cannot be subjected to further cassation.
Legislator headnote
AI generatedart. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 214 din Legea nr. 62/2011, art. 457 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) din C. proc. civ; Inadmissibility of cassation in labor disputes due to finality of appellate decisions under New Civil Procedure Code: Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 27 mai 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Hotărârea atacată
Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, prin decizia civilă nr. 972 din 11 noiembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, a respins apelul formulat de către reclamantul-apelant A. împotriva sentinţei civile nr. 572/26.06.2020, pronunţată de către Tribunalul Timiş în Dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu pârâta-intimată S.C. B. S.R.L., ca tardiv introdus, şi a respins, ca rămas fără efect, apelul incident declarat de pârâta-apelantă S.C. B. S.R.L., împotriva aceleaşi hotărâri judecătoreşti.
II. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs, reclamantul A..
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 27.01.2021, sub nr. x/2019.
III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
În speţă, obiectul cauzei îl reprezintă obligaţia de a face, fiind un litigiu în domeniul conflictelor de muncă.
Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflicte de muncă şi asigurări sociale…"
Prin Legea nr. 76/2012 (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea nr. 62/2011 în sensul că hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului.
Aşa fiind, în litigiile de muncă, pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai a apelului.
În aplicarea acestui text de lege, instanţa supremă constată că recursul are ca obiect decizia civilă nr. 972 din 11 noiembrie 2020, pronunţată în dosar nr. x/2019, a Curţii de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
Aşa fiind, cum în litigiile de muncă, pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai a apelului, se constată că decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.
Este ştiut că recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii
Pentru aceste motive, în temeiul art. 483 alin. (2) C. proc. civ.. şi art. 214 din Legea nr. 62/2011, raportat la art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 972 din 11 noiembrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2021.