Territorial jurisdiction for pension revision claims against a court, based on plaintiff's election under Art. 127 C. proc. civ.

Şedinţa publică din data de 19 mai 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată şi reţine următoarele:

Prin cererea formulată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K., în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Mureş au solicitat obligarea pârâtului la eliberarea în favoarea reclamanţilor a unor adeverinţe în vederea revizuirii pensiei de serviciu, cu luarea în considerare începând cu data de 01.12.2015, a nivelului maxim al indemnizaţiei de încadrare brute lunare prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 484,18 RON şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocaţial.

Prin sentinţa civilă nr. 56 din data de 12 ianuarie 2021, pronunţată de Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011 cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul şi că, în speţă, reclamanţii sunt în prezent pensionari şi nu mai au calitatea de magistraţi/asistenţi judiciari sau grefieri.

Totodată, a reţinut Tribunalul Cluj că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., iar cererea trebuia introdusă la Tribunalul Mureş, în raza căruia reclamanţii îşi au domiciliul, deoarece cauza nu este de competenţa instanţei la care reclamanţii îşi desfăşoară activitatea, sintagmă ce trebuie interpretată restrictiv, conform Deciziei nr. 7/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -Completul competent să judece recursul în interesul legii, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă.

Dosarul a fost înregistrat sub acelaşi număr unic pe rolul Tribunalului Mureş, secţia civilă, la 4 februarie 2021.

Prin sentinţa civilă nr. 527 din 6 aprilie 2021, Tribunalul Mureş, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj; constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că Legea nr. 310/2018 a introdus nouă prevedere, cea de la alin. (2)1 a art. 127 C. proc. civ., reglementând şi situaţia în care instanţa judecătorească este chemată în judecată în calitate de pârâtă, cum este cazul în speţă, şi făcând trimitere la dispoziţiile alin. (1) şi (2), fiind avută în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 290/2018 prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de reclamantă/pârâtă.

Astfel, s-a constatat că, în speţă, instanţa de judecată (Tribunalul Mureş) fiind chemată în judecată ca pârâtă, reclamanţii aveau posibilitatea de a sesiza şi instanţa de judecată competentă, respectiv Tribunalul Cluj, norma de competenţă fiind, în acest caz de ordin privată, soluţia rezultă din formularea art. 127 alin. (2)1 cu raportare la art. 127 alin. (2) C. proc. civ. care prevede că reclamantul "poate sesiza" una din instanţele indicate de acest text de lege.

Tribunalul Mureş a reţinut că în prezenta cauză competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată aparţine Tribunalului Cluj ca instanţă în mod legal sesizată de către reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. în baza dispoziţiilor art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ., prin alegerea făcută de către reclamanţi, Tribunalul Cluj devenind exclusiv competent în soluţionarea cauzei.

Înalta Curte constată că în cauză există conflict negativ de competenţă, în accepţiunea art. 133 pct. 2 C. proc. civ., întrucât două instanţe s-au dezînvestit, declarându-se reciproc necompetente şi va pronunţa regulatorul de competenţă în considerarea următoarelor argumente:

Reclamanţii au învestit Tribunalul Cluj cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă, pârât fiind Tribunalul Mureş.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar potrivit alin. (2), "în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care îşi acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Conform art. 127 alin. (21) C. proc. civ., dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, după caz, iar alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi grefierilor.

În speţă, reclamanţii sunt foşti magistraţi/asistenţi judiciari sau grefieri la Tribunalul Mureş, iar competenţa aparţine, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, tribunalului în a cărui circumscripţie îşi au domiciliul sau locul de muncă.

Prin urmare, având în vedere că reclamanţii nu îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să soluţioneze cauza sau la o instanţă inferioară acesteia, în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Cum Tribunalul Mureş are calitatea de pârât, este atrasă incidenţa art. 127 alin. (2) şi (21) C. proc. civ.

Potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ., reclamanţii pot sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Aşa cum a reţinut şi instanţa de contencios constituţional în paragraful 47 al deciziei nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 638 din 23 iulie 2018, «legiuitorul a prevăzut, în ipoteza alin. (2) al art. 127 din C. proc. civ., că pentru cererea introdusă împotriva unui judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. Caracterul facultativ rezultă din folosirea verbului "poate", ceea ce duce la concluzia că reclamantul decide dacă să se prevaleze sau nu de această posibilitate, putând renunţa la beneficiul acordat de lege.»

Reclamanţii au învestit cu soluţionarea litigiului Tribunalul Cluj, aflat în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă.

Aşa fiind, instanţa supremă constată că aceştia şi-au manifestat opţiunea, în condiţiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., determinând astfel competenţa teritorială în soluţionarea cererii de chemare în judecată.

Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a litigiului va fi stabilită în favoarea Tribunalului Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 mai 2021.