Appeal lapsed for six-month inactivity, upholding denial of legal aid and constitutional review referral

Şedinţa publică din data de 19 mai 2021

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea de şedinţă pronunţată la 11 decembrie 2019 de către Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2019, instanţa a respins cererea de ajutor public judiciar formulată de petenta A. pentru achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON aferentă cererii de strămutare ce formează obiectul acestei cauze şi a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de petentă cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), (2), (3) şi 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 şi a sesizat Curtea Constituţională cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), (2), (3) şi 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008.

Împotriva încheierii menţionate mai sus a formulat cerere de reexaminare petenta A., cerere de reexaminare înregistrată la Curtea de Apel Timişoara sub nr. x/2019/a2 din 20.12.2019.

Prin încheierea civilă nr. 3 din 13 ianuarie 2020, Curtea de Apel Timişoara, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a respis cererea de reexaminare formulată de petenta A. împotriva încheierii din 11 decembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2019; a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 formulată de petenta A..

Împotriva încheierii civile nr. 3 din 13 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a formulat recurs recurenta-reclamantă A., în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi trimiterea dosarului la o altă instanţă de la Curtea de apel Timişoara pentru rejudecarea cauzei din acest dosar cu nr. x/2019

Prin încheierea din 10 iulie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, constatând că niciuna dintre părţi nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii, precum şi împrejurarea că acestea nu au cerut, în scris sau oral, judecarea cauzei în lipsă, a suspendat judecata recursului declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii civile nr. 3 din 13 ianuarie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

În urma referatului întocmit la data de 4 februarie 2021 a fost fixat termen la 19 mai 2021 pentru repunerea pe rol, din oficiu, a cauzei, în vederea discutării perimării cererii de recurs.

Verificând incidenţa în prezenta cauză a sancţiunii perimării, Înalta Curte constată că această excepţie este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Buna administrare a justiţiei impune ca actele de procedură să fie îndeplinite cu respectarea condiţiilor impuse de lege, precum şi ca acestea să se succeadă cu respectarea termenelor stabilite de lege sau de judecător.

Potrivit art. 416 alin. (1) şi (2) din noul C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

(2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Perimarea este sancţiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerinţa de a exista continuitate între actele de procedură şi constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găseşte din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părţii, timp de 6 luni.

Perimarea, pe lângă rolul sancţionator, are şi natura unei prezumţii de desistare, care reiese din lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea cauzei.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părţii, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment putând fi reprezentat de data încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei.

Înalta Curte constată că judecata cererii de recurs a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., prin încheierea de şedinţă din 10 iulie 2020, dată de la care a trecut un termen mai mare de 6 luni.

Prin urmare, s-au împlinit cerinţele perimării, respectiv, faptul că procesul a rămas în nelucrare în tot timpul prevăzut de lege; rămânerea în nelucrare se datorează culpei părţilor; nu a intervenit o cauză de întrerupere sau de suspendare a termenului de perimare; nu există o cauză de stingere a procesului prevăzută de o normă specială.

Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să constate perimată cererea de recurs, cu consecinţa prevăzută de art. 422 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia perimarea lipseşte de efect toate actele de procedură îndeplinite în acea instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii civile nr. 3 din 13 ianuarie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale.

Cu recurs în 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 mai 2021.