Exclusive jurisdiction of consumer's effective residence versus registered domicile in low-value consumer contract claims

Şedinţa publică din data de 8 aprilie 2021

asupra conflictului de faţă constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Lugoj sub nr. x/2020, la data de 19.03.2020, reclamanta A. S.R.L a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 4.863,26 RON şi a cheltuielilor de judecată.

În drept au fost invocate prevederile art. 1028 şi urm. C. proc. civ.

Judecătoria Lugoj, prin sentinţa civilă nr. 2835 din 27 august 2020 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Suceava.

În motivare, pentru determinarea competenţei, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 1028 şi 121 C. proc. civ., potrivit cărora "Competenţa de a soluţiona cererea de valoare redusă aparţine judecătoriei. Competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun. Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului.’’

Art. 121 C. proc. civ. instituie o normă de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică, în sensul art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., de la care se poate deroga doar în condiţiile art. 126 alin. (2) C. proc. civ., prevedere care nu este însă incidentă în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte data relevantă pentru determinarea domiciliului, art. 107 alin. (2) C. proc. civ., care constituie regula generală în materie, statuează că instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul.

Judecătoria a mai reţinut că reclamanta, în calitate de cesionar, şi-a întemeiat cererea introductivă pe un contract de prestări servicii către pârât, în desfăşurarea activităţii profesionale curente a cedentului C. S.A., fiind îndeplinite condiţiile pentru ca aceasta să fie calificată drept profesionist. De asemenea, având în vedere că pârâtul şi-a asumat obligaţiile contractuale în calitate de persoană fizică, acesta se încadrează în noţiunea de consumator. Prin urmare, părţile se încadrează în noţiunile de profesionist şi consumator, astfel cum acestea sunt definite prin art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, devenind incidente dispoziţiile art. 121 C. proc. civ.

Din verificările efectuate din oficiu în baza de date a D.., a rezultat că pârâtul figura, la data înregistrării cererii de chemare în judecată - 19.03.2020, cu domiciliul în jud. Timiş, şi reşedinţa în jud. Suceava. Cu toate acestea, în urma cercetărilor efectuate în repetate rânduri de factorul poştal, s-a concluzionat că pârâtul nu mai locuieşte la adresa din satul Duboz.

Faţă de această împrejurare, s-a apreciat că instanţa competentă să soluţioneze cererea de valoare redusă este Judecătoria Suceava, în a cărei circumscripţie se afla, la data sesizării instanţei, reşedinţa efectivă declarată a pârâtului consumator.

Judecătoria Suceava, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 613 din 23 februarie 2021 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Judecătoriei Lugoj. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat cauza şi a trimis dosarul instanţei supreme în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a decide astfel, a constatat că sunt aplicabile litigiului prevederile art. 1028 şi 121 C. proc. civ., acestea din urmă reglementând o competenţă de ordine publică, în sensul că profesionistul nu are posibilitatea de a sesiza o altă instanţă competentă decât cea de la domiciliul consumatorului.

A mai reţinut, pe baza dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ. şi art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, că reclamanta are calitatea de profesionist, iar pârâtul este consumator, competenţa de soluţionare a pricinii revenind în mod expres şi absolut instanţei în circumscripţia căreia se află domiciliul consumatorului pârât.

Întrucât potrivit actelor dosarului, domiciliul stabilit este în sat Duboz, nr. 218, oraş Niţchidorf, jud. Timiş, instanţa competentă pentru a soluţiona prezentul litigiu este Judecătoria Lugoj.

Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa soluţionării cererii de valoare redusă revine Judecătoriei Suceava, pentru considerentele ce succed:

Obiectul cauzei îl reprezintă o cerere de valoare redusă prin care reclamanta A. S.R.L. a solicitat instanţei obligarea pârâtului B. la plata sumei de 4.863,26 RON cu titlu de debit principal şi a cheltuielilor de judecată.

Ambele instanţe aflate în conflict au reţinut, în determinarea competenţei teritoriale, aplicabilitatea prevederilor art. 1028 şi 121 C. proc. civ., precum şi că părţile se încadrează în noţiunile de profesionist şi consumator dat fiind raportul juridic între acestea care se bazează pe un contract de furnizare de servicii.

Însă, conflictul negativ de competenţă a fost determinat de aprecierea diferită a domiciliului pârâtului la data introducerii acţiunii, prima instanţă luând în considerare reşedinţa declarată a acestuia din Suceava, în condiţiile în care s-a descoperit că nu mai locuia la adresa din satul Duboz, judeţul Timiş. A doua instanţă s-a raportat la domiciliul menţionat în fişa D.., respectiv comuna Niţchidorf, sat Duboz, nr. x, jud. Timiş.

Potrivit art. 121 C. proc. civ., "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile.’’Aceste dispoziţii reglementează o normă de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică, în sensul art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. de la care se poate deroga numai în condiţiile prevăzute de art. 126 alin. (2) din acelaşi cod, ceea ce nu este cazul în speţă.

Din informaţiile furnizate de D.. reiese că pârâtul avea, începând cu data de 26 iunie 2015, domiciliul în comuna Niţchidorf, sat Duboz, nr. x, jud. Timiş, iar, pe perioada 11.06.2019-11.06.2020, reşedinţa în comuna Vereşti, sat Vereşti, nr. x, jud. Suceava.

În speţă, dovezile de comunicare a citaţiilor la adresa de domiciliu evidenţiată s-au întors în mai multe rânduri cu menţiunea că destinatarul nu mai locuieşte în localitatea respectivă .

Având în vedere acest aspect, Înalta Curte urmează a ţine seama de reşedinţa declarată a pârâtului la data promovării procesului, 19.03.2020, şi va stabili, în aplicarea prevederilor art. 1028 şi 121 C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de valoare redusă în favoarea Judecătoriei Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2021.