Negative jurisdiction conflict: validity of fictitious joinder to establish venue versus exclusive competence of consumer's domicile under abusive credit contract litigation

Şedinţa publică din data de 9 martie 2021

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătorie Cluj-Napoca la data de 31 ianuarie 2020 reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele B. S.A. şi C.. solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa să constatate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor contractuale din contractul de credit nr. x încheiat la data de 21 iunie 2007 cu D. S.A. referitoare la dobânda variabila (art. 4.1 teza I), comisionul de acordare credit, comisionul de administrare lunară (art. 4.1 teza II), dobânda majorată în caz de neachitare (art. 4.2). Totodată, a solicitat: stabilizarea (îngheţarea) cursului de schimb CHF/leu la valoarea de la momentul semnării contractului de credit; să fie obligate pârâtele la restituirea sumelor achitate în temeiul clauzelor atacate, împreună cu dobânda legală aferentă, la modificarea contractului şi emiterea unui nou grafic de rambursare, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin sentinţa civilă 5240 din data de 14 octombrie 2020, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei B. S.A., excepţie invocată de către aceasta, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantă în contradictoriu cu pârâta C.. în favoarea Judecătoriei Cornetu, judeţul Ilfov.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, potrivit art. 107 C. proc. civ., regula generală a competentei teritoriale a instanţelor se raportează la sediul pârâtului, care în prezenta cauza se află la Bucureşti, ca sediu principal.

Totodată, a avut în vedere că art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. reglementează competenta instanţei de la domiciliul consumatorului în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterala a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor; consumatorul, respectiv reclamanta, are domiciliul în localitatea Pantelimon.

Instanţa a apreciat că reclamanta, cu rea-credinţă, a menţionat în calitate de pârâtă B. S.A., doar cu scopul de a atrage o competenţă a instanţelor pe care a considerat-o ca fiindu-i favorabilă, având în vedere că, astfel cum chiar aceasta a arătat în cererea de chemare în judecată, executarea sa silită a început în 2012, creditul fiind declarat scadent anticipat ca urmare a neachitării ratelor, iar, în mai 2016, cu mult anterior operării fuziunii dintre D. S.A. şi B. S.A., contractul a fost cesionat pârâtei C. S.A.

Prin urmare, instanţa a constatat că, în speţă, contractul de credit al reclamantei nu a intrat niciodată în patrimoniul B. S.A., ci al pârâtei C. S.A., astfel încât, sub nicio formă, B. S.A. nu este, în cazul reclamantei, succesor al D. S.A., ci doar pârâta C..

Astfel, a reţinut că pentru sesizarea Judecătoriei Cluj-Napoca nu există nicio justificare de natură legală, iar, potrivit art. 116 C. proc. civ. reclamantului i se recunoaşte posibilitatea alegerii între mai multe instanţe deopotrivă competente (de la domiciliul consumatorului sau de la sediul pârâtei).

Ca atare, a admis excepţia necompetentei teritoriale şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Cornetu, ca fiind instanţa mai favorabilă consumatorului, în speţă, reclamanta.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 388 din data de 8 februarie 2021, Judecătoria Cornetu a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu de către instanţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat invit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Astfel, Judecătoria Cornetu a apreciat că reţinerea lipsei calităţii procesuale pasive a unuia dintre pârâţi nu antrenează, ipso iure, incidenţa art. 112 alin. (2) C. proc. civ., ci se impune ca atragerea iniţială a acestui pârât să se fi realizat exclusiv în scopul sesizării instanţei competente pentru acesta; or, în cauză, acest scop nu a fost demonstrat, cu atât mai mult cu cât, dacă litigiul ar fi fost configurat ab initio în lipsa acestui pârât şi ar fi fost sesizată Judecătoria Cluj Napoca, în lipsa invocării excepţiei necompetenţei teritoriale de către pârâtul C.., instanţa ar fi fost competentă în temeiul art. 130 alin. (2) C. proc. civ., prin neinvocarea excepţiei necompetenţei teritoriale de ordine privată de către pârâtul C..

Totodată, a reţinut că, în speţă calitatea procesuală a pârâtei B. S.A., prin prisma motivelor invocate, presupune o analiză a acţiunii, excedând verificării sumare din stadiul procesual al stabilirii competenţei.

Mai mult, a arătat că, odată cu soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei B. S.A., Judecătoria Cluj-Napoca şi-a stabilit competenţa de a soluţiona atât excepţia cât şi, implicit, întregul litigiu.

În plus, a apreciat că, odată stabilită lipsa calităţii procesuale a pârâtei B. S.A., prin admiterea acestei excepţii, acest aspect se extinde asupra întregii acţiuni şi, astfel, asupra tuturor mijloacelor procesuale şi apărărilor pârâtei, inclusiv asupra calităţii acesteia, a pârâtei B. S.A., de a invoca excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca.

A mai reţinut şi că, în cauză, competenţa este de ordine privată, aparţinându-i reclamantului prerogativa alegerii instanţei, prin sesizarea acesteia, conform art. 116 C. proc. civ., putând introduce acţiunea la instanţa competentă în raport de sediul oricăruia dintre pârâţi sau la cea competentă de la domiciliul consumatorului, instanţa neputându-se substitui reclamantului în exercitarea acestei opţiuni.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca şi Judecătoria Cornetu şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a pricinii, în esenţă, prima instanţă învestită făcând aplicarea art. 112 alin. (2) şi art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în timp ce, Judecătoria Cornetu a dat eficienţă art. 112 alin. (1) şi art. 116 din acelaşi act normativ.

Prin prezentul demers judiciar reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele B. S.A. şi C.. solicitând instanţei să constatate caracterul abuziv şi nulitatea absolută a unor clauze contractuale din contractul de credit nr. x încheiat la data de 21 iunie 2007 cu D. S.A., precum şi stabilizarea (îngheţarea) cursului de schimb CHF/leu la valoarea de la momentul semnării contractului de credit şi obligarea pârâtelor la restituirea sumelor achitate în temeiul clauzelor atacate, împreună cu dobânda legală aferentă, la modificarea contractului şi emiterea unui nou grafic de rambursare, cu cheltuieli de judecată.

Regula generală în materie de competenţă teritorială este reglementată de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Art. 112 C. proc. civ. prevede că:

"(1) Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia; în cazul în care printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali. (2) Dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanţei competente pentru el, oricare dintre pârâţi poate invoca necompetenţa la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe".

Totodată, faţă de obiectul şi calitatea părţilor în litigiu, astfel cum s-a arătat anterior, în speţă sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în raport de care, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112 din cod, mai este competentă instanţa domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.

În speţă, reclamanta a chemat în judecată două pârâte, respectiv B. S.A., cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, şi C.., cu sediul în 1B Rue Jean Piret, L-2350, Luxembourg.

Ca atare, faţă de dispoziţiile art. 112 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Cluj-Napoca ar fi competentă să soluţioneze cauza - prin raportare la sediul pârâtei B. S.A. -, însă, în speţă, nu se poate face aplicarea acestor dispoziţii legale date fiind cele statuate de alin. (2) al aceluiaşi articol şi conduita reclamantei, care a înţeles să cheme în judecată pe pârâta B. S.A. numai în scopul sesizării instanţei competente pentru aceasta.

Această concluzie se desprinde din chiar cele arătate de către reclamantă, care, în justificarea calităţii procesuale pasive a pârâte C.., a precizat că aceasta este creditorul cesionar (actual) şi a depus, în dovedirea acestui fapt, acte de executare din dosarul nr. x/2012 al B.E.J. E., respectiv: procesul-verbal de actualizare a creanţei încheiat la data de 9 ianuarie 2020 (în care se menţionează că pârâta C.. are calitatea de cesionar al creanţei împotriva debitoarei A., în baza titlului executoriu - contract de credit de consum nr. x din data de 21 iunie 2007 încheiat cu D. S.A.) şi adresa de aducere la cunoştinţă a menţinerii popririi din data de 9 ianuarie 2020 .

Prin urmare, la data formulării acţiunii (31 ianuarie 2020), reclamanta cunoştea că pârâta C.. este creditorul creanţei la acel moment, astfel că, în speţă, chemarea în judecată a pârâtei B. S.A. s-a realizat în condiţiile ipotezei avute în vedere de prevederile art. 112 alin. (2) C. proc. civ., respectiv numai în scopul atragerii competenţei Judecătorie Cluj-Napoca.

Totodată, Înalta Curte reţine că invocarea excepţiei necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca de către pârâta B. S.A., prin întâmpinare, anterior primului termen de judecată, s-a realizat în conformitate cu alin. (2) al art. 112 C. proc. civ., întrucât excepţia poate fi invocată de către oricare dintre pârâţi, inclusiv de către pârâtul fictiv, în condiţiile în care norma nu distinge între aceştia.

În plus, ipoteza pârâtului fictiv presupune soluţionarea, concomitent cu excepţia de necompetenţă, a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia, astfel că, nu se poate reţine că prin admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei B. S.A., Judecătoria Cluj-Napoca şi-a stabilit competenţa de a soluţiona întregul litigiu.

Prin urmare, cum, raportat la sediul pârâtei C.. (în aplicarea art. 107 C. proc. civ.), Judecătoria Cluj-Napoca nu este competentă să soluţioneze pricina, iar, reclamanta în exercitarea dreptului recunoscut de art. 116 C. proc. civ., nu putea alege să învestească o instanţă necompetentă, competenţa de soluţionare a cauzei se stabileşte potrivit normei cuprinse la art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie se află domiciliului consumatorului.

Faţă de cele anterior reţinute, având în vedere că domiciliul reclamantei A. este în localitatea Pantelimon, Intr. Fagurilor nr. 1, judeţul Ilfov, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, ca instanţă de la domiciliul consumatorului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 martie 2021.