Construction quota award upheld; Inspectorate and County Council appeals annulled for lack of legal grounds

Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată la 3 ianuarie 2017 pe rolul Tribunalului Mehedinţi, reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcţii - ISC pentru Inspectoratul Regional în Construcţii Sud - Vest Oltenia, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Mehedinţi, a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 523.799,41 RON reprezentând plata cotelor de 0,1%, 0,7% şi penalităţi de întârziere aferente cotelor la valoarea finală a investiţiei, reglementate de art. 30 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi de art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, datorate de investitorul Consiliul Judeţean Mehedinţi ca urmare a executării unor lucrări de modernizare şi consolidare DJ 670 Marga (DJ607B) - Baia de Aramă (DN67D), KM 21+350-KM 56+650, Judeţul Mehedinţi, inclusiv consolidare şi conservare pod natural Ponoarele, situat în comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi, recepţionate prin procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x din 4 iulie 2011.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal:

Prin sentinţa civilă nr. 28 din 22 iunie 2017, Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârâtul Consiliul Judeţean Mehedinţi.

A admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcţii - ISC pentru Inspectoratul Regional în Construcţii Sud-Vest Oltenia împotriva pârâtului Consiliul Judeţean Mehedinţi, având ca obiect pretenţii.

A fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 523.354,14 reprezentând cota de 0,1% şi 0,7% şi penalităţile de întârziere aferente cotelor respective.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel:

Prin decizia nr. 1023 din 28 martie 2018, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcţii împotriva sentinţei civile nr. 28 din 22 iunie 2017 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi.

A admis apelul declarat de pârâtul Consiliul Judeţean Mehedinţi împotriva aceleiaşi sentinţe, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins acţiunea civilă formulată de reclamant şi a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei, privind soluţionarea excepţiei prescripţiei.

4. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 1023 din 28 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, reclamantul Inspectoratul Regional în Construcţii Sud Vest Oltenia prin Inspectoratul de Stat în Construcţii a declarat recurs.

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

5. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

Prin decizia nr. 311 din 6 februarie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a fost admis recursul declarat de reclamantul Inspectoratul Regional în Construcţii Sud Vest Oltenia prin Inspectoratul de Stat în Construcţii împotriva deciziei nr. 1023 din 28 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

A fost casată decizia recurată şi a fost trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În motivare, Înalta Curte a reţinut că instanţa de apel nu a procedat, în mod efectiv, la motivarea deciziei atacate din perspectiva evoluţiei legislative, aspect ce nu poate satisface exigenţele unei analize a raportului juridic dedus judecăţii, din perspectiva aspectelor de nelegalitate evocate.

Cu ocazia rejudecării cauzei, instanţa de apel se va preocupa să răspundă criticilor formulate de părţi în susţinerea pretenţiilor şi apărărilor lor, în raport cu dispoziţiile obligatorii ale art. 521 alin. (3) din C. proc. civ.

6. Rejudecare apel - decizia pronunţată de curtea de apel:

Prin decizia nr. 2220 din 15 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru Inspectoratul Regional în Construcţii Sud - Vest Oltenia şi de pârâtul Consiliul Judeţean Mehedinţi împotriva sentinţei civile nr. 28 din 22 iunie 2017 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă.

7. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 2220 din 15 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru Inspectoratul Regional în Construcţii Sud Vest Oltenia şi pârâtul Consiliul Judeţean Mehedinţi au declarat recurs.

8. Înregistrarea recursurilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 14 decembrie 2020.

1. Recursul declarat de reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru Inspectoratul Regional în Construcţii Sud Vest Oltenia:

În cuprinsul cererii de recurs, a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate şi admiterea în totalitate a acţiunii, cu obligarea pârâtei la plata sumei de 523.799,41 RON, reprezentând plata cotelor de 0,1%, 0,7% şi penalităţi de întârziere aferente cotelor la valoarea finală a investiţiei, reglementate de art. 30 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi de art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, datorate de investitorul Consiliul Judeţean Mehedinţi.

După ce a redat conţinutul textelor de lege anterior menţionate (invocate ca temei al cererii de chemare în judecată), recurentul-reclamant a arătat că în mod greşit instanţa de apel a respins apelul, admiţând în parte şi nu în totalitate acţiunea civilă, având în vedere concluziile raportului de expertiză.

Apreciază că atât calculul cotelor de 0,1% şi 0,7%, cât şi cel al penalităţilor de întârziere aferente acestor cote din fişa de calcul înregistrată la IJC Mehedinţi este cel corect şi nu modul de calcul prezentat în raportul de expertiză întocmit de expert contabil A., pe care îl consideră greşit, astfel cum a arătat şi prin obiecţiunile formulate la raportul de expertiză.

În drept, au fost indicate prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

2. Recursul declarat de pârâtul Consiliul Judeţean Mehedinţi:

Recurentul-pârât a solicitat admiterea recursului şi modificarea deciziei recurate, în sensul respingerii acţiunii promovate de reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru Inspectoratul Regional în Construcţii Sud Vest Oltenia.

A reiterat faptul că nedatorarea taxelor pentru proiectele menţionate la art. 3 alin. (10) din Legea nr. 184/2008 a fost acceptată inclusiv de către Inspectoratul de Stat în Construcţii, care în anii 2009-2014 a exercitat controlul statului în construcţii pentru mai multe proiecte, pentru care nu s-au solicitat taxe.

Opinia potrivit căreia pentru respectivele proiecte nu se datorează taxe a fost menţinută şi chiar consolidată după apariţia Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, faţă de dispoziţiile art. 1 şi art. 25 alin. (2) din acest act normativ.

Poziţia Inspectoratului de Stat în Construcţii s-a schimbat după adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 444/2014, fără însă ca noua poziţie să fi fost comunicată beneficiarilor de investiţii până în anul 2016, când a fost declanşată o avalanşă de acţiuni în pretinderea acestor taxe şi a penalităţilor pentru neplata lor.

Apreciază că perceperea taxelor şi aplicarea penalităţilor ar constitui o încălcare gravă a principiului securităţii juridice, menţionând cu titlu de practică judiciară decizia nr. 798/2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2016, cauză în care, într-o speţă asemănătoare, au fost respinse pretenţiile Inspectoratului de Stat în Construcţii.

În drept, au fost indicate prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

9. Procedura în faţa instanţei de recurs:

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, analizat în complet de filtru la data de 30 septembrie 2021.

În cuprinsul raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, s-a reţinut că se pune problema nulităţii recursurilor, completul urmând a analiza măsura în care criticile formulate de recurentul-reclamant Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru Inspectoratul Regional în Construcţii Sud Vest Oltenia, respectiv de recurentul-pârât Consiliul Judeţean Mehedinţi sunt susceptibile de încadrare în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. - indicat ca temei al cererilor de recurs de către ambii recurenţi.

Raportul a fost comunicat la 5-7 octombrie 2021.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen la 18 noiembrie 2021, în complet de filtru, fără citarea părţilor, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei nulităţii recursurilor pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursurile în raport de excepţia de nulitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiei imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Cererile de recurs formulate de recurentul-reclamant Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru Inspectoratul Regional în Construcţii Sud Vest Oltenia, respectiv de recurentul-pârât Consiliul Judeţean Mehedinţi nu conţin precizări care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, singura precizare fiind aceea că hotărârea Curţii de Apel Craiova a fost pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, fără a dezvolta şi a arăta, în mod concret, care ar fi normele greşit aplicate de către instanţa de apel.

În esenţă, nemulţumirea recurentului-reclamant Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru Inspectoratul Regional în Construcţii Sud Vest Oltenia constă în faptul că, în aprecierea sa, nu ar fi corect modul de calcul prezentat în raportul de expertiză întocmit de expert contabil A. în ceea ce priveşte calculul cotelor de 0,1% şi 0,7%, cât şi cel al penalităţilor de întârziere aferente acestor cote, fără a preciza în ce constă greşeala imputată instanţei de apel.

Criticile referitoare la probatoriul administrat în cauză (modalitatea în care instanţa a înţeles să valorifice mijloacele de probă administrate şi să interpreteze probele), nu se pot constitui în motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, fiind critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, modalitatea de administrare şi interpretare a probatoriilor reprezentând o chestiune de fapt, ce este analizată în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-pârât Consiliul Judeţean Mehedinţi a prezentat chestiuni de fapt - faptul că poziţia Inspectoratului de Stat în Construcţii s-a schimbat după adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 444/2014, fără însă ca noua poziţie să fi fost comunicată beneficiarilor de investiţii până în anul 2016, când a fost declanşată o avalanşă de acţiuni în pretinderea acestor taxe şi a penalităţilor pentru neplata lor.

Aspectele prezentate de recurentul-reclamant nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Faptul că instanţa a dat eficacitate unei anumite probe sau prezentarea unor chestiuni de fapt, nu constituie o critică în sine, fără o altă precizare care să evidenţieze, în mod concret, în ce constă nelegalitatea hotărârii pronunţate de instanţa de apel şi nu echivalează cu motivarea căii de atac. Astfel cum au fost formulate, criticile prezentate de recurenţi nu vizează argumentele legale prezentate de instanţa de apel în susţinerea soluţiei pronunţate.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Recursul este o cale extraordinară de atac de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, control care nu este posibil fără o motivare a căii de atac în sensul exigenţelor textului legal anterior menţionat.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea unor nemulţumiri faţă de soluţia pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţilor, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală.

În consecinţă, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs în motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ., în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborat cu art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea recursurilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursurile declarate de reclamantul Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru Inspectoratul Regional în Construcţii Sud-Vest Oltenia şi de pârâtul Consiliul Judeţean Mehedinţi împotriva deciziei civile nr. 2220 din 15 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2021.