Territorial competence conflict over civil liability claims against state penitentiaries under alternative jurisdiction rules

Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 5 noiembrie 2020 pe rolul Judecătoriei Braşov, reclamantul A., deţinut în Penitenciarul Codlea, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună obligarea pârâţilor Administraţia Penitenciarului Bacău, Administraţia Penitenciarului Galaţi, Administraţia Penitenciarului Vaslui, Administraţia Penitenciarului Iaşi, Administraţia Penitenciarului Miercurea Ciuc la plata sumei de 50.000 RON, motivat de faptul că a fost deţinut în condiţii inumane în penitenciarele în care a fost încarcerat.

Penitenciarul Miercurea Ciuc a depus întâmpinare, invocând excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Braşov, în temeiul ar.t 107 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., solicitând declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc, instanţă în a cărei circumscripţie se află sediul pârâtului Penitenciarul Miercurea Ciuc.

La primul termen de judecată, din 25 martie 2021, instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei teritoriale şi a amânat pronunţarea la 8 aprilie 2021 şi, ulterior, la 22 aprilie 2021.

II. Hotărârea Judecătoriei Braşov:

Prin sentinţa civilă nr. 3559 din 22 aprilie 2021 pronunţată de Judecătoria Braşov, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut că unul dintre pârâţii împotriva căruia reclamantul a înţeles să formuleze acţiunea introductivă este Penitenciarul Miercurea Ciuc.

Făcând aplicarea dispoziţiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cum sediul acestui pârât se află în Miercurea Ciuc, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc.

III. Hotărârea Judecătoriei Miercurea Ciuc:

Învestită prin declinare, Judecătoria Miercurea Ciuc a pronunţat sentinţa civilă nr. 1287 din 16 septembrie 2021, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat în favoarea Judecătoriei Braşov competenţa de soluţionare a cauzei, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În motivare, instanţa a arătat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 111 C. proc. civ., ce dispun că:

"cererile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului". Acest text de lege prevede o competenţă alternativă a instanţelor de la domiciliul sau sediul reclamantului sau a instanţelor de la sediul pârâtului.

Instanţa a constatat că, la momentul introducerii acţiunii, reclamantul era în stare de deţinere la Penitenciarul Codlea, aflat în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Braşov, astfel încât, în acelaşi timp, erau competente şi instanţele de la sediul pârâtelor, şi anume Judecătoria Iaşi, Judecătoria Galaţi, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Bacău, Judecătoria Miercurea Ciuc.

În cazul competenţei alternative, este dreptul reclamantului de a opta între instanţele deopotrivă competente, drept ce se exercită în momentul sesizării instanţei. Ulterior sesizării instanţei reclamantul nu mai are dreptul de a opta între aceste instanţe, altfel, s-ar ajunge la tergiversarea cauzei prin declinări succesive.

În temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 111 C. proc. civ., instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentului regulator de competenţă îl reprezintă conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Braşov şi Judecătoria Miercurea Ciuc cu privire la instanţa competentă să soluţioneze cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în cauza având ca obiect pretenţii, în contradictoriu cu pârâţii Administraţia Penitenciarului Bacău, Administraţia Penitenciarului Galaţi, Administraţia Penitenciarului Vaslui, Administraţia Penitenciarului Iaşi şi Administraţia Penitenciarului Miercurea Ciuc.

Litigiul are ca obiect o acţiune în răspundere civilă delictuală, iar în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei sunt aplicabile:

- dispoziţiile de drept comun ale art. 107 C. proc. civ., conform căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa domiciliului pârâtului;

- cele ale art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. - în conformitate cu care, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă;

- precum şi dispoziţiile art. 111 C. proc. civ. - cererile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului.

Fiind vorba despre norme de competenţă teritorială alternativă, potrivit art. 116 C. proc. civ., la data introducerii cererii de chemare în judecată reclamantul avea alegerea între instanţele deopotrivă competente şi anume: Judecătoria Iaşi (în a cărei circumscripţie îşi are sediul pârâta Administraţia Penitenciarului Iaşi), Judecătoria Galaţi (în a cărei circumscripţie îşi are sediul pârâta Administraţia Penitenciarului Galaţi), Judecătoria Vaslui (în a cărei circumscripţie îşi are sediul pârâta Administraţia Penitenciarului Vaslui), Judecătoria Bacău (în a cărei circumscripţie îşi are sediul pârâta Administraţia Penitenciarului Bacău), Judecătoria Miercurea Ciuc (în a cărei circumscripţie îşi are sediul pârâta Administraţia Penitenciarului Miercurea Ciuc).

În considerarea dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ. şi art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., acestea erau instanţele competente după sediul pârâţilor şi, în acelaşi timp, instanţele în a căror circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul.

În aplicarea art. 111 C. proc. civ., de asemenea, Judecătoria Braşov era, la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, instanţa competentă să soluţioneze cauza, faţă de împrejurarea că reclamantul era deţinut în Penitenciarul Codlea, instituţie aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Braşov.

Se impune a fi subliniat faptul că art. 116 C. proc. civ. - ce reglementează posibilitatea pe care reclamantul o are de a alege între două instanţe deopotrivă competente - trebuie înţeles în sensul că, dacă reclamantul s-a adresat uneia dintre instanţele competente, nici pârâtul şi nici instanţa nu pot contesta opţiunea acestuia.

În cauză, prin depunerea acţiunii la Judecătoria Braşov, reclamantul a ales între instanţele deopotrivă competente, fixând în mod definitiv competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei aflate în circumscripţia domiciliului său de la data sesizării instanţei.

Noţiunea de "domiciliu" care interesează regulile procedurii civile în general şi, implicit, competenţa de soluţionare a cererii pendinte, în concret, nu corespunde unei interpretări stricto sensu, ci aceasta poate fi asimilată şi unei situaţii de fapt, relevate de înscrisuri apte a proba această împrejurare de fapt, deoarece scopul normelor care guvernează procesul civil este acela al asigurării cunoaşterii procesului şi a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia.

În consecinţă, având în vedere că reclamantul a sesizat Judecătoria Braşov, instanţă competentă în raport de dispoziţiile art. 111 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 116 din acelaşi cod, acestei instanţe îi revine competenţa teritorială de soluţionare a cauzei.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2021.