Competence for contesting forced execution: Court that authorized execution vs. debtor's domicile court

Şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ dedus judecăţii, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca sub nr. x/2021 la 22 martie 2021, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele B. S.A. şi C. S.A., constatarea caracterului abuziv al clauzelor de la pct. 5, pct. 6, pct. 8 şi pct. 8 lit. a) din contractul de credit nr. x din data de 17 octombrie 2008; obligarea intimatelor la restituirea sumelor achitate în baza clauzelor abuzive şi la plata dobânzii legale calculată pentru sumele ce urmează a fi restituite de la data plăţii şi până la data achitării efective a debitului; constatarea caracterului necert şi nelichid al creanţei şi, pe cale de consecinţă, anularea executării silite însăşi.

Prin încheierea civilă nr. 4279 din 17 iunie 2021, Judecătoria Cluj Napoca, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi (3), art. 714 alin. (1) C. proc. civ., precum şi ale art. 112 din acelaşi act normativ şi a apreciat că instanţa competentă să soluţioneze prezenta contestaţie la executare este instanţa de executare, respectiv judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitoarei.

Ca situaţie de fapt, s-a reţinut că debitoarea contestatoare A. are calitatea de debitor principal în dosarul executional nr. x/2020 al SCEPEJ D. şi E., iar domiciliul acesteia se află în raza de competenţă a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Învestită prin declinare, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 8683 din 6 septembrie 2021, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În drept, s-a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 651 şi art. 714 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. care instituie o competenţă teritorială de ordine publică pentru soluţionarea contestaţiei la executare, respectiv judecătoria în circumscripţia căreia se află sediul debitorului.

Ca situaţie de fapt, s-a reţinut că, prin încheierea nr. 5140, pronunţată la 19 iunie 2020 de către Judecătoria Cluj - Napoca, în dosarul nr. x/2020, a fost admisă cererea formulată de SCPEJ D. şi E., la solicitarea creditoarei B. S.A. şi a fost încuviinţată executarea silită împotriva debitorilor A. şi F. pentru suma de 47143,82 euro, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr. x/17.10.2008 şi a contractului de ipotecă nr. x/13.05.2011, asupra imobilului situat în com. Floreşti, str. x, mansarda 2, Cluj.

S-a mai reţinut că executorul judecătoresc a procedat la urmărirea silită a bunului imobil situat în com. Floreşti, str. x, mansarda 2, Cluj, sens în care a emis către debitoare somaţia imobiliară, a solicitat OCPI notarea urmăririi imobiliare, cerere admisă prin încheierea nr. 134847, dispusă în dosarul nr. x/2.07.2020.

Totodată, instanţa a constatat că, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitoarei se afla în Sector 3 Bucureşti, însă a reţinut că, în pricina dedusă judecăţii, contestatoarea a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite înseşi, executare începută de către creditorul B. S.A, în cadrul căreia s-a procedat la urmărirea silită a imobilului situat în com. Floreşti, str. x, mansarda 2, Cluj, imobil care se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca sub nr. x/2021 la 22 martie 2021, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele B. S.A. şi C. S.A., constatarea caracterului abuziv al clauzelor de la pct. 5, pct. 6, pct. 8 şi pct. 8 lit. a) din contractul de credit nr. x din 17 octombrie 2008; obligarea intimatelor la restituirea sumelor achitate în baza clauzelor abuzive şi la plata dobânzii legale calculată pentru sumele ce urmează a fi restituite de la data plăţii şi până la data achitării efective a debitului; constatarea caracterului necert şi nelichid al creanţei şi, pe cale de consecinţă, anularea executării silite însăşi.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispoziţiile art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) şi (3) din acelaşi act normativ.

Potrivit art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., "Contestaţia se introduce la instanţa de executare."

Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj Napoca şi Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a litigiului, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de interpretarea diferită a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul cărora se stabileşte instanţa competentă teritorial a soluţiona pricina.

Instanţa de executare este definită de art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Potrivit art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."

Înalta Curte are în vedere împrejurarea că prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021 de Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii (nepublicată), a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

În speţă, Judecătoria Cluj Napoca, prin încheierea nr. 5140/2020 din 19 iunie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, a admis cererea formulată de Societatea de Executori Judecătoreşti D. şi E. privind pe debitorii A. şi F., la cererea creditorul B. S.A. şi, în consecinţă, a încuviinţat executarea silită împotriva debitorilor A. şi F. pentru suma de 47143,82 euro, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de contractul de credit nr. x/17.10.2008 şi a contractului de ipotecă nr. x/13.05.2011, asupra imobilului situat în com. Floreşti, str. x, mansarda 2, Cluj.

Câtă vreme nu există o situaţie de excepţie dată de lege în competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., reţinând decizia pronunţată în procedura de unificare a practicii judiciare iniţiată de Colegiul de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj Napoca este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 noiembrie 2021.