Recusal tax reexamination and constitutional challenges: appeal annulled for missing signature

Şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2021

Asupra recursului dedus judecăţii, constată următoarele:

1. Hotărârea supusă recursului

Prin încheierea din 17 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a respins, ca lipsită de obiect, cererea de reexaminare formulată de petentul A. cu privire la dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov. În temeiul dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., a aplicat petentului amenda judiciară în cuantum de 250 RON.

În cuprinsul încheierii recurate s-a reţinut că recurentul a ataşat actului de sesizare a instanţei o serie de documente, intitulate Cereri preliminare, prin care a invocat neconstituţionalitatea unor prevederi din Legea nr. 134/2010 pentru aprobarea C. proc. civ., din C. proc. pen., din O.U.G. nr. 80/2013, din Legea nr. 211/2004 şi din Legea nr. 47/1992, precum şi neconstituţionalitatea "neprevederii dreptului persoanei vătămate de a beneficia de asistenţă de specialitate din oficiu, conform prevederilor Constituţiei României", a "neprevederii dreptului persoanei vătămate de a beneficia de dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, conform Constituţiei României" şi a "neprevederii dreptului persoanei vătămate de a beneficia de suspendarea judecăţii până la soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate, conform Constituţiei României".

În legătură cu aspectele de neconstituţionalitate invocate de petent, Curtea de Apel Braşov a reţinut că obiectul învestirii sale l-a reprezentat cererea de reexaminare împotriva stabilirii taxei judiciare de timbru pentru cererea de recuzare a procurorului, taxă stabilită în sarcina sa în dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov de completul C2R civil, învestit cu soluţionarea recursului declarat de petent împotriva hotărârii pronunţate la 25 septembrie 2020 de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2020, cu privire la soluţia de respingere a cererii petentului de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din C. proc. pen., Legea nr. 47/1992, Legea nr. 21/2004 şi din statutul procurorului.

Prin raportare la obiectul învestirii sale, instanţa a constatat că toate cererile anterior menţionate, care excedează cererii de reexaminare, sunt incompatibile cu natura acesteia din urmă şi cu dispoziţiile art. 527 şi urm C. proc. civ., ce reglementează procedura necontencioasă judiciară, sunt incompatibile cu procedura în cadrul căreia a fost formulată cererea de reexaminare, respectiv cererea de recuzare a procurorului care intră în constituirea completului de judecată C2R, care, de principiu, se soluţionează de îndată, potrivit prevederilor art. 51 alin. (1), coroborate cu ale art. 54 C. proc. civ. S-a mai reţinut că cererile formulate de recurent sunt incompatibile şi cu natura recursului cu soluţionrea căruia a fost învestit completul de judecată C2R, care, potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, se declară în 48 ore de la pronunţare şi se judecă în termen de 3 zile.

2. Recursul

Împotriva încheierii din 17 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, în dosarul nr. x/2021, a declarat recurs recurentul A..

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a susţinut, în esenţă, că este nejustificată soluţia curţii de apel cu privire la respingerea excepţiilor de neconstituţionalitate invocate, prin raportare la dispoziţiile art. 1, art. 2, art. 4, art. 11, art. 24 alin. (1) şi (2), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1), (2) şi 3, art. 23, art. 24 alin. (1) şi (2), art. 52 alin. (1), (2) şi 3, art. 59 alin. (1), art. 124 alin. (1) şi (2), art. 129, art. 142 alin. (1) şi art. 146 lit. d) din Constituţia României şi art. 2, art. 7, art. 8 şi art. 10 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor şi a Libertăţilor Fundamentale.

3. Înregistrarea recursului pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 8 iulie 2021, sub nr. x/2021/a1.2, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 8.

Prin rezoluţia completului din 22 iulie 2021, s-a stabilit termen pentru soluţionarea recursului la 11 noiembrie 2021, cu citarea părţilor în şedinţă publică. Prin aceeaşi rezoluţie, s-a pus în vedere recurentului să complinească lipsa semnăturii de pe cererea de recurs, până la termenul de judecată stabilit.

Constatând că recurentul nu s-a conformat acestor dispoziţii ale instanţei, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 486 alin. (1) lit. e) şi alin. (3) C. proc. civ., a invocat din oficiu excepţia nulităţii cererii de recurs, pentru lipsa semnăturii recurentului şi a reţinut cauza în pronunţare asupra acesteia.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Examinând cu prioritate îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate ale cererii de recurs, din perspectiva îndeplinirii cerinţelor de formă prevăzute de art. 486 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.

Aceste dispoziţii legale se coroborează cu cele ale art. 148 alin. (1) din acelaşi act normativ, conform cărora cererile adresate instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulate în scris şi să cuprindă, printre altele, semnătura părţilor.

Alin. (3) al art. 486 C. proc. civ. sancţionează cu nulitatea lipsa semnăturii de pe cererea de recurs.

Sub denumirea marginală Nulitatea cererii, art. 196 C. proc. civ. prevede următoarele:1. Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispoziţiile art. 200 sunt aplicabile. 2. Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie. În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a fost invocată nulitatea. 3. Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condiţiile prevăzute la alin. (2).

Înalta Curte constată că cererea de recurs depusă de recurentul A. prin poşta electronică, la 18 iunie 2021, nu poartă semnătura sa, iar prin rezoluţia 22 iulie 2021, s-a dispus citarea acestuia cu privire la obligaţia de a complini lipsa semnăturii sau de a depune la dosar cerere de recurs semnată, sub sancţiunea anulării cererii, conform dispoziţiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Deşi legal citat, recurentul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei de a comunica un exemplar al cererii de recurs care să poarte semnătura acestuia şi nici nu s-a prezentat personal sau prin reprezentant în faţa instanţei pentru a semna cererea de recurs.

Din această perspectivă, reţinând că semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii, în sens procesual, cu privire la conţinutul înscrisului depus, Înalta Curte, constatând că nu sunt întrunite condiţiile de formă ale cererii de recurs, prevăzute sub sancţiunea nulităţii de dispoziţiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 17 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 17 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 noiembrie 2021.