Precautionary seizure on bank accounts lifted by first-instance tribunal in jurisdictional conflict over post-acquittal removal.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the Bucharest Tribunal, which prevailed over the Court of Appeal's declination. The plaintiff sought the lifting of a precautionary seizure (sechestru asigurător) imposed on his bank accounts to secure judicial expenses, maintained by a final criminal decision after the criminal case ended with acquittals and a waiver of punishment. The Court of Appeal had declined jurisdiction to the Tribunal, which then declined back, arguing the Court of Appeal's exception was late. The High Court, applying Articles 954(1), 956–957 of the Civil Procedure Code, held that the court competent to order a precautionary seizure is the one competent to lift it, based on the principle of symmetry of legal forms; since the Tribunal was the first-instance court in the criminal case that originally imposed the measure, it retains material and territorial jurisdiction to rule on its removal, now exercised through the civil court system as the criminal court is functus officio.
Legislator headnote
AI generatedart. 95 pct. 1 C. proc. civ, art. 130 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 954 alin. (1) C. proc. civ, art. 957 alin. (1) C. proc. civ, art. 957 C. proc. civ; Precautionary seizure on bank accounts lifted by first-instance tribunal in jurisdictional conflict over post-acquittal removal: The plaintiff sought the lifting of a precautionary seizure (sechestru asigurător) imposed on his bank accounts to secure judicial expenses, maintained by a final criminal decision after the criminal case ended with acquittals and a waiver of punishment. The Court of Appeal had declined jurisdiction to the Tribunal, which then declined back, arguing the Court of Appeal's exception was late. The High Court, applying Articles 954(1), 956–957 of the Civil Procedure Code, held that the court competent to order a precautionary seizure is the one competent to lift it, based on the principle of symmetry of legal forms; since the Tribunal was the first-instance court in the criminal case that originally imposed the measure, it retains material and territorial jurisdiction to rule on its removal, now exercised through the civil court system as the criminal court is functus officio.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for the High Court to resolve the negative conflict of jurisdiction and establish the competent court.
Identified the competent court to hear the request, as the court that would judge the case at first instance.
Used to allow the debtor to request the lifting of a seizure by providing sufficient guarantee.
Full text
Şedinţa publică din data de 28 octombrie 2021
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
I. Cererea:
Prin cererea înregistrată la 11 martie 2021 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă reclamantul A. a solicitat ridicarea sechestrului asigurător luat cu privire la bunurile şi sumele de bani din conturile sale bancare deschise la S.C. B. S.A. şi S.C. C. S.A., pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare stabilite în sarcina sa, până la concurenţa valorii acestora, măsură menţinută prin decizia penală nr. 103/A din 8 februarie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a plătit suma de 1.000 RON, reprezentând cheltuielile judiciare la care a fost obligat.
II. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti:
Prin decizia civilă nr. 858F din 31 mai 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale privind soluţionarea cererii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu intimatele S.C. B. S.A. şi S.C. C. S.A. şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
În motivare, a reţinut că cererea de ridicare a sechestrului penal a fost formulată după soluţionarea definitivă a procesului penal, astfel încât cauzei nu îi sunt aplicabile cele statuate prin Decizia nr. 20/2016 a Curţii Constituţionale prin care s-a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 alin. (1) - (5) din C. proc. pen.
A reţinut că normele procesual penale se completează cu normele procesual civile în materia măsurilor asigurătorii, în măsura în care C. proc. pen. nu cuprinde dispoziţii contrare, precum şi faptul că în garantarea dreptului de acces la justiţie, suspectul/inculpatul poate cere în cursul procesului penal ridicarea unei măsuri asigurătorii pentru cauze survenite ulterior instituirii măsurii.
Pentru ipoteza în care procesul penal s-a soluţionat definitiv, în lipsa unor dispoziţii speciale în materie de competenţă şi având în vedere dispoziţiile art. 95 pct. 1 C. proc. civ., Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a apreciat că cererea se soluţionează de tribunal, ca instanţă de drept comun.
III. Hotărârea Tribunalului Bucureşti:
Prin sentinţa civilă nr. 1171 din 27 iulie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale, a dispus înaintarea cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâtele S.C. B. S.A. şi S.C. C. S.A. spre competenta soluţionare la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Învestit prin declinare, Tribunalul Bucureşti a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., cu observarea statuărilor obligatorii din cuprinsul Deciziei nr. 31/2019 pronunţate în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Tribunalul a apreciat că invocarea excepţiei de necompetenţă materială de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă s-a produs cu neobservarea prevederilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., excepţia fiind invocată după repunerea cauzei pe rol, la termenul din 31 mai 2021, deşi prin reţinerea cauzei în pronunţare la termenul de judecată din 10 mai 2021 a operat verificarea tacită a competenţei.
IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată, iniţial, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă reclamantul A. a solicitat ridicarea sechestrului asigurător instituit cu privire la bunurile şi sumele de bani din conturile sale bancare deschise la S.C. B. S.A. şi S.C. C. S.A., pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare stabilite în sarcina sa, până la concurenţa valorii acestora.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a plătit suma de 1.000 RON, reprezentând cheltuielile judiciare la care a fost obligat.
Conform certificatului de grefă anexat cererii de ridicare a sechestrului asigurător, se constată că, prin decizia penală definitivă nr. 103/A din 8 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală în dosarul penal nr. x/2015, faţă de A. (inculpat) s-a dispus achitarea cu privire la trei dintre infracţiuni şi renunţarea la aplicarea pedepsei cu privire la infracţiunea de fals intelectual. Inculpatul A. a fost obligat la plata către stat a sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare în legătură cu soluţia de renunţare la aplicarea pedepsei.
De asemenea, s-a dispus menţinerea sechestrului asigurător luat cu privire la bunurile şi asupra sumelor de bani din conturile acestuia, deschise la S.C. B. S.A. şi S.C. C. S.A., pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare stabilite în sarcina sa.
Sub aspectul determinării competenţei materiale în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 957 alin. (1) raportat la art. 954 alin. (1) C. proc. civ.
Conform prevederilor art. 954 alin. (1) C. proc. civ., "Cererea de sechestru asigurător se adresează instanţei care este competentă să judece procesul în prima instanţă".
Aşadar, reiese că regula în materie civilă este că instituirea sechestrului asigurator revine instanţei competente să analizeze, în primă instanţă, cererea prin care se tinde la obţinerea titlului executoriu.
De asemenea, dispoziţiile art. 956-957 C. proc. civ. prevăd că instanţa competentă a dispune instituirea, este competentă a constata şi desfiinţarea de drept, respectiv a dispune ridicarea sechestrului asigurator.
Potrivit art. 957 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă debitorul va da, în toate cazurile, o garanţie îndestulătoare, instanţa va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurător. Cererea se soluţionează în camera de consiliu, de urgenţă şi cu citarea în termen scurt a părţilor, prin încheiere supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul se judecă de urgenţă şi cu precădere. Dispoziţiile art. 954 alin. (4) se aplică în mod corespunzător."
Cum în speţă instanţa competentă material şi teritorial să judece în primă instanţă pricina a fost Tribunalul Bucureşti, care a pronunţat sentinţa penală nr. 2642 din 21 decembrie 2018, în aplicarea prevederilor legale ale art. 954 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 956-958 din acelaşi cod, competentă material şi teritorial să soluţioneze cererea formulată de reclamantul A. privind ridicarea sechestrului asigurător este Tribunalul Bucureşti.
În atare situaţie, în aplicarea principiului simetriei formelor juridice şi a normelor legale menţionate, competenţa de soluţionare a ridicării sechestrului asigurator aparţine aceleiaşi instanţe care a dispus instituirea ei, chiar dacă dispoziţiile art. 957 C. proc. civ. nu vizează în mod expres ipoteza în care sechestrul asigurător a fost dispus de către instanţa penală.
În ce priveşte competenţa funcţională, aceasta revine, în mod evident, instanţei civile, având în vedere că instanţa penală s-a dezînvestit, în mod definitiv, prin pronunţarea soluţiilor de achitare şi de renunţare la aplicarea pedepsei.
Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 octombrie 2021.