Negative jurisdiction conflict in child maintenance and contact rights case resolved by assigning competence to the original filing court.

Şedinţa publică din data de 28 octombrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 9 septembrie 2020 pe rolul Judecătoriei Braşov, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat majorarea pensiei de întreţinere şi obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere majorate în favoarea minorilor B. şi C., precum şi stabilirea domiciliului minorilor în Germania, cu cheltuieli de judecată. Cererea de chemare în judecată nu a fost întemeiată în drept.

La 23 octombrie 2020, pârâtul B. a depus cerere reconvenţională, prin care a solicitat stabilirea unui program de legături personale, fiind indicate dispoziţiile art. 262 C. civ.

Prin cererea înregistrată la 3 decembrie 2020, reclamanta a precizat acţiunea, arătând că renunţă la capătul de cerere privind stabilirea locuinţei minorilor la reşedinţa sa din Germania. Totodată, a precizat că s-a mutat în judeţul Buzău.

II. Hotărârea Judecătoriei Braşov:

Prin sentinţa 1524 din 25 februarie 2021, Judecătoria Braşov a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa soluţionării acţiunii în favoarea Judecătoriei Buzău.

În motivare, a reţinut că, potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ. cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, fiind reglementată o competenţă absolută în această materie.

În cauză, s-a constatat că reclamanta, deşi în mod formal are domiciliul în Braşov, reşedinţa o are însă în municipiul Buzău, judeţul Buzău, aflat în circumscripţia Judecătoriei Buzău, iar minorii, potrivit art. 92 alin. (1) C. civ., au domiciliul la reclamantă.

Prin urmare, instanţa a considerat că Judecătoria Buzău este instanţa în circumscripţia căreia se află domiciliul persoanelor ocrotite şi instanţa cea mai măsură să administreze probele relevante în acest proces.

III. Hotărârea Judecătoriei Buzău:

Judecătoria Buzău a pronunţat sentinţa civilă nr. 2706 din 3 iunie 2021, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov. Constatând intervenit conflictul negativ, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Învestită prin declinare, Judecătoria Buzău a reţinut că reclamanta, împreună cu minorii, locuia în municipiul Braşov la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată.

Potrivit dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ., cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, norma reglementând o competenţă teritorială exclusivă.

A mai reţinut că stabilirea reşedinţei ulterior formulării cererii de chemare în judecată nu are consecinţe asupra competenţei teritoriale a instanţei, fiind nerelevante orice schimbări ulterioare referitoare la domiciliu. Interpretarea contrară a dispoziţiilor privind competenţa, ar conduce la declinarea succesivă a competenţei de soluţionare de fiecare dată în care reclamanta, pentru un motiv sau altul, şi-ar schimba reşedinţa.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtului B. la plata unei pensii de întreţinere majorate în favoarea minorilor B. şi C.. De asemenea, a solicitat stabilirea domiciliului minorilor în Germania, capăt de cerere la care a renunţat prin precizarea depusă la 3 decembrie 2020.

Pârâtul B. a depus cerere reconvenţională, prin care a solicitat stabilirea unui program de legături personale, fiind indicate dispoziţiile art. 262 C. civ.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte constată că Judecătoria Braşov şi Judecătoria Buzău şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a litigiului, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de interpretarea diferită a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ. raportat la prevederile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul cărora se stabileşte instanţa competentă teritorial a soluţiona pricina.

Conform dispoziţiilor art. 106 alin. (1) C. civ. "Ocrotirea minorului se realizează prin părinţi […], iar, potrivit art. 107 C. civ., "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii".

Art. 114 alin. (1) C. proc. civ. statuează că "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."

De asemenea, conform prevederilor art. 265 C. civ., toate măsurile date prin Carta a II-a "Despre familie" în competenţa instanţei judecătoreşti, toate litigiile privind aplicarea dispoziţiilor acestei cărţi, precum şi măsurile de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competenţa instanţei de tutelă.

Potrivit acestor dispoziţii, instanţei de tutelă îi revine, printre altele, competenţa de soluţionare a cererilor având ca obiect: stabilirea locuinţei copilului minor, potrivit art. 400 alin. (1) C. civ., modalităţile de exercitare a dreptului părintelui separat de copil de a avea legături personale cu acesta, potrivit art. 401 C. civ., stabilirea contribuţiei fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor, în conformitate cu art. 402 alin. (1) C. civ., precum şi modificarea măsurilor luate cu privire la copil, potrivit art. 403 C. civ.

În cauză, Înalta Curte constată că obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de majorarea pensiei de întreţinere, iar obiectul cererii reconvenţionale este reprezentat de modificarea programului de legături personale al pârâtului cu minorii, fiind incidente dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

În aplicarea dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ., la stabilirea instanţei competente să soluţioneze cauza, se are în vedere că noţiunea "domiciliu" trebuie interpretată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuinţa menţionată în cuprinsul cărţii de identitate, ci adresa unde minorii locuiau efectiv la data sesizării instanţei.

Din referatul de anchetă psihosocială întocmit în cauză de către Autoritatea Tutelară de pe lângă Primăria municipiului Buzău la adresa de reşedinţă a reclamantei, situată în Buzău, str. x, aflat la dosarul Judecătoriei Buzău, Înalta Curte reţine că reclamanta locuieşte efectiv la această adresă din luna februarie 2021, astfel că la momentul sesizării instanţei (9 septembrie 2020) minorii locuiau împreună cu aceasta în judeţul Braşov .

În ceea ce priveşte schimbarea domiciliului minorilor după data sesizării instanţei, Înalta Curte constată că devin incidente dispoziţiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., care stabilesc, cu caracter de regulă generală, că "Instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul."

Aceste dispoziţii reglementează expres momentul determinării instanţei competente, respectiv acela al sesizării instanţei, fiind aplicabile inclusiv cererilor în materie de tutelă şi familie, astfel încât sunt nerelevante orice schimbări ulterioare referitoare la domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 octombrie 2021.