Effect of textual error in salary annex on application of emergency ordinance’s 20% pay raise to customs personnel
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the National Customs Authority, thereby upholding the first-instance judgment that annulled the administrative decision refusing salary adjustments and ordered the payment of the salary difference for the period from January 1, 2003, to May 27, 2003. The dispute centered on whether customs personnel were entitled to a 20% increase in base salaries pursuant to Emergency Governmental Order No. 192/2002, despite a textual error in the annex that incorrectly referenced Chapter A instead of Chapter B. The court held that the administrative authority’s strict reliance on the drafting error to deny the benefits constituted an incorrect application of the law; rather, the ambiguous provision required systematic and teleological interpretation to conclude that the legislature's intent was to grant the 20% increase to the relevant personnel category effective from January 1, 2003.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 pct. 9 C. proc. civ, O.U.G. nr. 192/2002; Effect of textual error in salary annex on application of emergency ordinance’s 20% pay raise to customs personnel: The dispute centered on whether customs personnel were entitled to a 20% increase in base salaries pursuant to Emergency Governmental Order No. 192/2002, despite a textual error in the annex that incorrectly referenced Chapter A instead of Chapter B. The court held that the administrative authority’s strict reliance on the drafting error to deny the benefits constituted an incorrect application of the law; rather, the ambiguous provision required systematic and teleological interpretation to conclude that the legislature's intent was to grant the 20% increase to the relevant personnel category effective from January 1, 2003.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe emergency ordinance providing for the 20% salary increase serves as the substantive basis for upholding the first-instance judgment that ordered the payment of the difference, thereby necessitating the dismissal of the appeal.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin hotărârea atacată cu recurs, sentința civilă nr. 239, pronunțată la data de 24 noiembrie 2003, în dosarul nr. 1547/2003, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul Z.D., în contradictoriu cu Autoritatea Națională a Vămilor, a dispus anularea deciziei nr. 158 din 30 ianuarie 2003, emisă de directorul general al acestei instituții publice, a constatat că în cauză sunt incidente prevederile O.U.G. nr. 192/2002, în sensul majorării salariului cu 20%, pârâta fiind obligată să plătească suma aferentă perioadei 1 ianuarie 2003 - 27 mai 2003.
Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:
Prin acțiunea introductivă s-a cerut anularea deciziei nr. 158 din 30 ianuarie 2003, emisă de șeful instituției publice pârâte și aplicarea prevederilor generale ale O.U.G. nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici, în sensul majorării salariului de bază, cu 20%, începând cu data de 1 ianuarie 2003.
S-a susținut, în motivarea acțiunii, că prin decizia nr. 158 din 30 ianuarie 2003, drepturile salariale au fost stabilite fără aplicarea procentului de majorare prevăzut de dispozițiile O.U.G. nr. 192/2002.
În considerentele soluției, instanța de fond a motivat că actul administrativ atacat este nelegal, iar majorarea drepturilor salariale prevăzută prin O.U.G. nr. 192/2002, trebuie acordată, începând cu data de 1 ianuarie 2003, eroarea strecurată în anexă nefiind în măsură să modifice actul normativ în conținutul său, privind drepturile salariale cuvenite personalului vamal.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs, Autoritatea Națională a Vămilor, continuatoarea fostei Direcții Generale a Vămilor, susținând, în esență, că instanța de fond a luat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.).
Astfel, a motivat recurenta, potrivit pct. 1 din Nota la Anexa nr. III a O.U.G. nr. 192/2002, salariile de bază ale personalului vamal sunt mai mari cu 20%, față de salariile prevăzute la pct. 1, 3, 4, 7 și 9 la Cap. A din prezenta anexă, prevedere care era eronată, deoarece personalul vamal din cadrul Direcțiilor generale vamale și din cadrul Birourilor vamale este salarizat conform Cap. B din Anexa nr. III, iar Cap. A din această anexă nu are decât patru puncte, referitoare la valorile de bază pentru funcții publice de conducere.
A mai motivat că prin Legea nr. 228/2003, prin care a fost aprobată O.U.G. nr. 192/2002, între alte modificări și completări, a fost modificat și pct. 1 din Nota la Anexa nr. III, trecându-se Cap. B, în loc de Cap. A, ceea ce a permis acordarea majorării de 20%, dar de la data intrării în vigoare a legii, iar nu de la 1 ianuarie 2003.
Recursul este nefondat.
Este necontestat că din prevederile generale ale O.U.G. nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici și din pct. 1 din Notă la Anexa nr. III, rezultă că s-a prevăzut ca salariile de bază ale personalului vamal să fie mai mari cu 20%, față de celelalte salarii.
De asemenea, este adevărat că la pct. 1 din Nota la Anexa nr. III a O.U.G. nr. 192/2002 s-a făcut trimitere la pct. 1, 3, 4, 7 și 9 la Cap. A, în loc de Cap. B din prezenta anexă, inadvertență ce a fost înlăturată cu ocazia aprobării de ordonanței urgență, prin Legea nr. 228/2003.
De menționat că, invocând această eroare, conducerea autorității administrative pârâte nu a acordat, personalului vamal de la Direcțiile regionale și de la Birourile vamale, majorarea salarială de 20% prevăzută de dispozițiile legale arătate mai sus, ceea ce reprezintă o greșită aplicare a prevederilor legale.
Faptul că dispozițiile pct. 1 din Nota la Anexa nr. III la O.U.G. nr. 192/2002. erau confuze. nu putea justifica emiterea deciziei nr. 158 din 30 ianuarie 2003, care a avut ca efect, neaplicarea acestor prevederi ale ordonanței de urgență și neacordarea drepturilor salariale majorate cu 20%.
Or, în această situație, interpretarea literală a dispozițiilor legale confuze trebuia completată cu interpretarea sistematică, care ar fi permis să se conchidă că este vorba de Cap. B și de Cap. A, precum și cu interpretarea teleologică, din care rezultă că voința legiuitorului a fost ca, de la 1 ianuarie 2003, personalul vamal să primească drepturi salariale majorate cu 20%.
Astfel fiind, soluția instanței de fond este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Autoritatea Națională a Vămilor împotriva sentinței civile nr. 239/CA din 24 noiembrie 2003, a Curții de Apel Iași, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2005.