Territorial jurisdiction for objection to enforcement: exclusive competence of the court that authorized forced execution over debtor's domicile court

Şedinţa publică din data de 27 octombrie 2021

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 22.03.2021, sub nr. dosar .x/2021, contestatorul Ministerul Justiţiei a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii A., B., C., D., E., suspendarea executării silite începute de către BEJ F. până la soluţionarea prezentei contestaţii; anularea adreselor de înfiinţare a popririi, precum şi a tuturor actelor de executare subsecvente, efectuate de BEJ F. în dosarele execuţionale nr. x/2019, y/2019, z/2019, w/2019 şi 1514/2019; întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 723 şi urm. C. proc. civ.

În drept, contestatorul a invocat dispoziţiile art. 666 din C. proc. civ. şi O.U.G. nr. 71/2009.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 09.04.2021 intimaţii au invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Alba Iulia şi au solicitat declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, în a cărei rază teritorială îşi are sediul debitorul contestator.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin încheierea nr. 1322/04.06.2021, Judecătoria Alba Iulia a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti.

În esenţă, instanţa a reţinut că întrucât cererea de executare silită priveşte inclusiv debitorul Ministerul Justiţiei, cu sediul în Bucureşti, str. x, contestator în prezenta cauză, în acest context, asupra contestaţiei la executare formulate de către debitorul Ministerul Justiţiei este exclusiv competentă a se pronunţa judecătoria de la sediul său, în speţă Judecătorie Sector 5 Bucureşti, ca instanţă de executare în sensul art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Prin sentinţa nr. 6715/13.08.2021, Judecătoria Sector 5 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că, întrucât executarea silită are o cauză unică, comună pentru toţi debitorii, neputând fi divizată între instanţele în raza cărora îşi au sediul aceştia, iar instanţa care a încuviinţat executarea silită a titlului creditorilor în fiecare dintre dosarele execuţionale conexate este Judecătoria Alba Iulia, aceasta este exclusiv competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze orice alt incident cu privire la executarea silită, inclusiv prezenta cauză, având ca obiect contestaţie la executare.

Făcând aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ. în cauză, întrucât creditorii au calitatea de judecători la Curtea de Apel Cluj, este competentă să soluţioneze cauza având ca obiect contestaţie la executare una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu această instanţă, în a cărei circumscripţie se află Judecătoria Cluj-Napoca, instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. Având în vedere că Ministerul Justiţiei, instituţia contestatoare în cauză, a ales, dintre aceste instanţe, să adreseze contestaţia la executare Judecătoriei Alba Iulia, această din urmă instanţă este competentă să soluţioneze cauza, iar nu Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, pentru următoarele argumente:

Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competenţă este o contestaţie la executare formulată împotriva actelor emise în dosarele de executare 1504/2019, 1506/2019, 1512/2019, 1513/2019 şi 1514/2019, precum şi a încheierilor de încuviinţare a executării silite din 15.04.2020 şi 16.04.2020 pronunţate de Judecătoria Alba Iulia în dosarele nr. x.

Se observă că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere situaţia particulară a speţei.

Premisa problemei de drept aflate în divergenţă, care a conturat două orientări jurisprudenţiale la nivelul instanţei supreme, vizează competenţa teritorială de soluţionare a contestaţiei la executare în situaţia în care instanţa de la domiciliul debitorului care formulează contestaţia la executare este o altă instanţă decât cea care a încuviinţat executarea silită.

Ca atare, ceea ce a trebuit lămurit de către instanţa supremă pe calea mecanismului recursului în interesul legii este dacă, după ce a fost încuviinţată executarea silită de către instanţa de executare, competenţa acesteia mai poate fi reevaluată în funcţie de domiciliul/sediul debitorului care a formulat contestaţia la executare.

Conform minutei deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii în dosarul nr. x/2021, publicată pe site-ul instanţei supreme, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Or, în speţă, prin încheierile de încuviinţare a executării silite din 15.04.2020 şi 16.04.2020 pronunţate de Judecătoria Alba Iulia în dosarele nr. x, Judecătoria Alba Iulia a admis cererea formulată de BEJ F. pentru creditorii A., B., C., D., E. şi a încuviinţat executarea silită în oricare dintre formele prevăzute de lege.

Faţă de dezlegările obligatorii ale deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii şi cum în cauză încheierile de încuviinţare a executării silite au fost pronunţate de Judecătoria Alba Iulia, în favoarea acesteia se va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba-Iulia.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 27 octombrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.