Competence of the executing court for approving real estate mortgage enforcement: debtor's seat vs. property location
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, definitively designating the court at the debtor’s headquarters as the competent territorial authority to hear the request, thereby overriding the initial dismissal by that court. The dispute arose when a judicial bailiff filed a request to obtain court approval for the forced execution of an immovable property mortgage against a debtor company, leading to conflicting rulings: one court declined jurisdiction on the grounds that the real estate location determined competence, while the court at the debtor’s registered seat countered that the seat rule governed the executing court’s jurisdiction. Applying Article 651(1) of the Code of Civil Procedure, the Court held that the competence of the executing court is determined by the debtor’s domicile or seat at the time of filing the enforcement request, as there is no derogatory provision assigning jurisdiction to the court where the immovable property is situated for the approval phase; consequently, the specific location of the properties only affects the jurisdiction of the bailiff under Article 819, not the court’s authority to adjudicate the enforcement approval.
Legislator headnote
AI generatedart. 819 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 651 din C. proc. civ, art. 622 alin. (2) C. proc. civ; Competence of the executing court for approving real estate mortgage enforcement: debtor's seat vs. property location: Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Râmnicu Sărat a apreciat că soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite revine este de competenţa Judecătoriei Focşani, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (3) coroborat cu cele ale art. 819 alin. (1) C. proc. civ., reţinând că imobilele urmărite silit se află pe raza comunei Gugeşti, judeţul Vrancea.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 26 octombrie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă;
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Sărat, secţia civilă-penală, la data de 01 septembrie 2021 sub nr. x/2021, Biroul Executorului Judecătoresc A., a solicitat încuviinţarea executării silite pornită la cererea creditoarei B. S.R.L. împotriva debitorului C. S.R.L., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x/02.12.2019 de către Biroul Individual Notarial "D.", asupra imobilelor situate în: comuna Gugeşti, T 64, p 545, jud. Vrancea - teren arabil extravilan în suprafaţă de 4.700 m.p., înscris în CF nr. x a comunei Gugeşti, având nr. cadastral x; comuna Gugeşti, T 65, P 548/1, judeţul Vrancea - teren arabil, extravilan în suprafaţă de 4.100 m.p., înscris în CF nr. x a comunei Gugeşti, având nr. cadastral x.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 652 alin. (1) lit. a), art. 813 şi urm. C. proc. civ.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 401 din 07 septembrie 2021, Judecătoria Râmnicu Sărat, secţia civilă-penală, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Focşani.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Râmnicu Sărat a apreciat că soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite revine este de competenţa Judecătoriei Focşani, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (3) coroborat cu cele ale art. 819 alin. (1) C. proc. civ., reţinând că imobilele urmărite silit se află pe raza comunei Gugeşti, judeţul Vrancea.
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Focşani, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 6227 din 16 septembrie 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat. Totodată, a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Focşani şi Judecătoria Râmnicu Sărat şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în ceea ce priveşte stabilirea instanţei de executare, în sensul în care sediul debitorului se afla în municipiul Râmnicu Sărat, judeţul Buzău, la data de formulării cererii de executare silită (26 august 2021), locul situării imobilelor asupra cărora se va efectua executarea silită influenţând doar competenţa executorului judecătoresc.
II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat, secţia civilă-penală, în considerarea argumentelor ce succed:
În ceea ce priveşte legalitatea învestirii în vederea soluţionării conflictului de competenţă, Înalta Curte constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.
Obiectul litigiului îl constituie cererea având ca obiect încuviinţarea executării silite a imobilelor situate pe raza comunei Gugeşti, judeţul Vrancea, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x/02.12.2019 de către Biroul Individual Notarial "D.", formulată de petentul Biroului Executorului Judecătoresc A., la solicitarea creditorului B. S.R.L., împotriva debitorului C. S.R.L.
Înalta Curte constată că prezentul conflict negativ de competenţă s-a născut ca urmare a aprecierilor diferite ale celor două instanţe cu privire la calitatea instanţei de executare, Judecătoria Râmnicu Sărat declinându-şi competenţa pe considerentul că instanţa de executare este cea în a cărei rază teritorială se află imobilele urmărite, în timp ce Judecătoria Focşani a atribuit această calitate primei instanţe sesizate, ca fiind instanţa de la domiciliul debitorului.
Aplicabilitatea dispoziţiilor art. 651 din C. proc. civ. este analizată în funcţie de data începerii executării silite, adică de legea în vigoare la data depunerii cererii de executare silită la executorul judecătoresc, concluzie care se impune, prin raportare la prevederile art. 622 alin. (2) C. proc. civ., care stabilesc neechivoc că executarea silită începe odată cu sesizarea organului de executare.
În ceea ce priveşte cererea încuviinţare a executării silite imobiliare, se constată că nu există o reglementare specială derogatorie de la regula generală instituită de prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., care să indice competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare silită imobiliară în favoarea unei alte instanţe decât cea de la sediul debitorului.
Dispoziţiile art. 819 C. proc. civ., în forma dobândită ulterior Legii nr. 138/2014, se referă doar la competenţa executorului judecătoresc, fiind, în realitate, o reluare a prevederilor art. 652 alin. (1) lit. a) din acelaşi Cod, fără să reglementeze în vreun fel competenţa instanţei de executare.
Potrivit art. 651 alin. (1) teza finală C. proc. civ., competenta instanţei de executare este atrasă de sediul executorului şi deci de locul situării imobilului, doar în ipoteza în care nici domiciliul sau sediul debitorului şi nici cel al creditorului nu se află în ţară, situaţie ce nu se verifică în speţă.
După cum reiese din analiza prevederilor art. 651 şi art. 652 C. proc. civ., modalitatea de determinare a competenţei celor două organe care au atribuţii distincte în faza executării silite este în afara acestei situaţii distincte, una având drept criteriu, în principiu, domiciliul/sediul debitorului la data sesizării executorului, iar cea de-a doua urmărind să atribuie competenţă organului de executare unde urmează să se facă executarea, opţiunea crditorului fiind exercitată, în mod necesar, anterior sesizării instanţei de executare de către executorul judecătoresc însuşi.
Prin urmare, neexistând o dispoziţie derogatorie în privinţa competenţei instanţei de executare de a judeca cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare, competenţa aparţine, conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ., judecătoriei de la sediul debitorului C. S.R.L., situat în Râmnicu Sărat, judeţul Buzău.
În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Râmnicu Sărat, secţia civilă-penală, este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Sărat, secţia civilă-penală.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 octombrie 2021.