Peremption of revision petition due to party inaction and failure to request judgment in absentia.

Şedinţa publică din data de 26 octombrie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin decizia nr. 572 din 27 februarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei civile nr. 2289 din 28 noiembrie 2019 a aceleiaşi instanţe, formulată de revizuentul A..

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuentul A., arătând că exemplarul de pe decizia atacată, comunicat la data de 09 iunie 2020, nu poartă semnătura magistratului/magistraţilor, contrar dispoziţiilor art. 426 alin. (5) şi art. 427 din C. proc. civ.

Revizuentul a susţinut că în regulamentul de ordine interioară al instituţiei care a pronunţat hotărârea atacată nu se menţionează că actele se comunică părţilor nesemnate de către magistrat/magistraţi.

A apreciat că decizia atacată este lovită de nulitate, neputând fi luată în considerare, iar persoanele care au comunicat un astfel de act au săvârşit infracţiunea de neglijenţă în serviciu, respectiv abuz în serviciu.

Totodată, a solicitat sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Investigaţii a Infracţiunilor din Justiţie, cu privire la săvârşirea infracţiunilor de neglijenţă în serviciu şi şantaj de către magistratul/magistraţii instanţei care a/au pronunţat hotărârea atacată.

3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 10 iunie 2020, sub nr. x/2020, şi a fost repartizată aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 2.

Prin rezoluţia din data de 11 iunie 2020, s-a fixat termen de judecată la data de 29 septembrie 2020, în şedinţă publică, cu citarea revizuentului, cu menţiunea de a preciza dacă înţelege să solicite judecarea cauzei în lipsă.

Prin încheierea de şedinţă din 29 septembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecăţii cererii de revizuire formulate de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 572 din 27 februarie 2021 a aceleiaşi instanţe, constatând că revizuentul, deşi legal citat, nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin rezoluţia din data de 06 septembrie 2021, s-a fixat termen de judecată la data de 26 octombrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea revizuentului, în vederea discutării excepţiei perimării cererii de revizuire formulate în cauză.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând cu prioritate excepţia perimării cererii de revizuire, invocată din oficiu, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 416 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 416 C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Totodată, dispoziţiile art. 411 C. proc. civ. stipulează că:

"(1) Judecătorul va suspenda judecata: (...) 2. când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."

Înalta Curte constată că la termenul de judecată din 29 septembrie 2020, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecăţii cererii de revizuire formulate de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 572 din 27 februarie 2021 a aceleiaşi instanţe, având în vedere lipsa părţii, legal citată, la strigarea pricinii, precum şi faptul că nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Încheierea de şedinţă din 29 septembrie 2020 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 29 martie 2021.

Înalta Curte reţine şi faptul că în cauză nu a fost formulată de către revizuent, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului în condiţiile art. 415 pct. 1 C. proc. civ. şi nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanţa de judecată.

De asemenea, nu subzistă vreun motiv de întrerupere şi nici de suspendare a cursului perimării, conform art. 417- art. 418 C. proc. civ.

În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a părţii, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancţiunea perimării cererii de revizuire formulate de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 572 din 27 februarie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 572 din 27 februarie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 octombrie 2021.