Cassation annulled for failure to ground appeal in statutory illegality requirements despite challenge to factual findings and unrelated penal proceedings

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2021

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă la 9 noiembrie 2018, sub nr. x/2018, şi ulterior pe rolul Tribunalului Arad, urmare declinărilor de competenţă ale primei instanţe învestite, Judecătoriei Hunedoara, Judecătoriei Deva şi Judecătoriei Arad, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Judecătoria Deva, admiterea acţiunii de soluţionare a încheierii civile nr. 1641/CC/2017, pronunţate de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. x/2016; pe fondul cauzei să se dispună recuperarea autoturismului cu nr. de înmatriculare x, în stare de funcţionare, cu deficienţele constatate prin proces-verbal de către inspectorul de daune al asigurătorului, astfel cum a fost predată de acesta la service-ul situat în jud. Hunedoara şi obligarea pârâtei la restituirea sumei de 5.730 RON, reprezentând prima de asigurare, precum şi a cheltuielilor de judecată în valoare de 620 RON, în total 6.350 RON.

Prin cererea depusă la 6 noiembrie 2018, reclamanta a solicitat continuarea soluţionării dosarului nr. x/2016 al Tribunalului Hunedoara, a cărui judecată a fost întreruptă prin încheierea civilă nr. 1641/CC/2017, pronunţată de această instanţă în dosarul nr. x/2016.

La 24 septembrie 2019, reclamanta a precizat acţiunea, arătând că înţelege să se judece în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timişoara, în raport de prevederile art. 52 alin. (3) din Constituţia României şi art. 96 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 303/2004, potrivit căruia "statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare".

2. Hotărârea Tribunalului Arad

Prin sentinţa nr. 261 din 11 noiembrie 2019, Tribunalul Arad, secţia I civilă a admis excepţia tardivităţii precizării de acţiune şi a respins, ca tardiv, formulată acţiunea reclamantei S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara. A respins, ca inadmisibilă, acţiunea civilă formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Judecătoria Deva, având ca obiect repunerea pe rol a dosarului nr. x/2016 al Tribunalului Hunedoara.

3. Hotărârea Curţii de Apel Timişoara

Prin decizia nr. 141 din 1 octombrie 2020, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins apelul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 261 din 11 noiembrie 2019, pronunţate de Tribunalul Arad, secţia I civilă.

4. Recursul

Împotriva deciziei nr. 141 din 1 octombrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L..

În cuprinsul cererii de recurs, recurenta a susţinut că se impune desfiinţarea deciziei recurate şi rejudecarea fondului cauzei, întrucât sentinţa nr. 261 din 11 noiembrie 2019 a Tribunalului Arad, secţia I civilă a fost pronunţată prin reţinerea greşită a temeiului juridic al actului dedus judecăţii, fiind soluţionată o cauză "fără obiect".

Recurenta a arătat că a fost executată silit prin sentinţa nr. 825/2009 a Judecătoriei Deva, rămasă definitivă prin decizia nr. 450/2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, pronunţată în dosarul nr. x/2008.

A susţinut că, la primul termen de judecată în apel, cauza a fost soluţionată în lipsa reprezentantului său, care se afla în carantină, în contextul pandemiei Covid 19, motiv pentru care nu a depus probele care atestau desfiinţarea hotărârii de fond în termenul stabilit de lege.

Recurenta a afirmat că a învestit instanţa de fond cu soluţionarea unei acţiuni în revendicare a patrimoniului său, deţinut de intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, care, prin fapte ilicite i-au afectat drepturile la muncă şi la proprietate.

A susţinut că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra încetării procesului penal în cauza care a făcut obiectul dosarului nr. x/2008, deşi recurenta a invocat mai multe dispoziţii legale din C. proc. pen. şi a făcut referire la modalitatea de soluţionare a cauzei penale ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2014, în care a fost pronunţată decizia nr. 406/2014 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Recurenta a menţionat că sunt incidente dispoziţiile art. 1 din Protocolul Adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

5. Înregistrarea cererii de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 11 decembrie 2020, sub nr. x/2018, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 8.

Prin rezoluţia din 21 decembrie 2020, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

6. Procedura de filtru

La 3 decembrie 2020, recurenta a depus o cerere informă, invocând neparticiparea Judecătoriei Deva la soluţionarea dosarului nr. x/2016 A menţionat că depune şi cerere de chemare în garanţie a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Timişoara, care deţine patrimoniul pentru care recurenta a fost executată silit.

Intimatul Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara a depus întâmpinare la 20 ianuarie 2021, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea motivelor în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

La 5 februarie 2021, recurenta a depus răspuns la întâmpinare.

Prin raportul întocmit conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., s-a reţinut că recursul a fost formulat în termenul legal, este semnat şi timbrat, însă motivele de recurs nu se circumscriu dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ., întrucât vizează aspecte referitoare la situaţia de fapt şi la probatoriu, precum şi la modalitatea de soluţionare a unei cauze penale, critici care nu reprezintă motive de nelegalitate ale deciziei recurate, prin care Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, respingând apelul declarat de recurentă împotriva sentinţei nr. 261 din 11 noiembrie 2019 a Tribunalului Arad, a confirmat soluţia acestei instanţe asupra tardivităţii precizării de acţiune din 24 septembrie 2019 şi asupra inadmisibilităţii acţiunii, prin raportare la cadrul procesual al litigiului.

Prin rezoluţia din 22 iulie 2021, s-a stabilit termen pentru discutarea admisibilităţii în principiu a recursului, în complet de filtru.

7. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei", va analiza, prioritar examinării cererilor de intervenţie şi de chemare în garanţie, formulate de recurentă, excepţia nulităţii cererii de recurs, invocată de intimatul Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar conform art. 487 din acelaşi act normativ, recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Art. 489 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi act normativ.

Examinând motivele expuse de recurentă în cererea de recurs, Înalta Curte constată că aceasta a criticat decizia recurată din perspectiva situaţiei de fapt reţinute în cauză şi a probatoriului administrat, exprimându-şi nemulţumirea cu privire la modalitatea de soluţionare a cauzei penale care a făcut obiectul dosarului nr. x/2014, în care a fost pronunţată decizia nr. 406/2014 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Aceste critici nu reprezintă însă motive de nelegalitate ale deciziei recurate, prin care Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, respingând apelul declarat de recurentă împotriva sentinţei nr. 261 din 11 noiembrie 2019 a Tribunalului Arad, a confirmat soluţia acestei instanţe asupra tardivităţii precizării de acţiune din 24 septembrie 2019 şi asupra inadmisibilităţii acţiunii, prin raportare la cadrul procesual al litigiului.

Aserţiunile din cuprinsul memoriului de recurs nu constituie critici care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei de apel şi încadrarea lor în dispoziţiile legale menţionate. Cererea de recurs trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise motivelor de recurs reglementate de lege, evidenţiază nelegalitatea hotărârii.

Prin nemotivarea căii de atac, în cauză intervine sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Înalta Curte, reţinând că motivele expuse în cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate a hotărârii recurate, care să permită încadrarea în vreunul dintre cazurile de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ., în condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (5), coroborate cu cele ale art. 489 din acelaşi act normativ, constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate de instanţă, din oficiu, va aplica sancţiunea prevăzută de 486 alin. (3) C. proc. civ., respectiv anularea căii de atac.

În raport de soluţia de anulare a recursului declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 141 din 1 octombrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza cererilor formulate de recurentă la data de 3 decembrie 2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 141 din 1 octombrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2021.