Loss of right to appeal due to late filing; non-payable remuneration for public communication of phonograms
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as tardy, thereby upholding the lower court's judgment which ordered the defendant to pay remuneration and late penalties to the collective management organization. The dispute concerned the non-payment of remuneration for the public communication of phonograms and artistic performances in a hotel setting during a two-year period, where the defendant argued the claim should be based on contractual liability under issued licenses rather than delictual liability, and that the claimed amount was not accurately calculated based on actual room occupancy. The court’s decisive legal basis was the strict expiration of the 30-day statutory deadline for filing an appeal under the Code of Civil Procedure, specifically citing Articles 485(1), 181(1) point 2, and 185(1), which established that the appeal was filed five days after the deadline, resulting in the forfeiture of the right to appeal without further examination of the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 490 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 248 alin. (2) C. proc. civ, art. 485 alin. (1) C. proc. civ, art. 185 alin. (1) C. proc. civ; Loss of right to appeal due to late filing; non-payable remuneration for public communication of phonograms: Prin rezoluţia din data de 17 februarie 2021 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., după efectuarea procedurilor de comunicare menţionate de dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 19 octombrie 2021
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată în data de 28.08.2018 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă sub nr. x/2018, reclamantul Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi CREDIDAM a solicitat obligarea pârâtei S.C. A. S.R.L. la plata sumei de 3807,96 RON (cu TVA inclus) reprezentând remuneraţie datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/publicate în scop comercial/fonogramelor sau reproducerilor acestora şi a prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual în perioada 01.06.2016-31.12.2017, la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 1712,11 RON calculate până la data de 23.08.2018 şi în continuare până la recuperarea integrală a remuneraţiei datorate, cu cheltuieli de judecată.
2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti:
Prin sentinţa civilă nr. 2085 din 21.11.2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a admis în parte cererea, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 3.188 RON reprezentând remuneraţie aferentă perioadei 01.06.2016-31.12.2017, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1712,11 RON cu titlu de penalităţi de întârziere aferente, calculate până la data de 23.08.2018, la care se vor adăuga penalităţile de 0,1% pe zi de întârziere calculate în continuare până la achitarea integrală a remuneraţiei şi a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 900 RON cu titlu de cheltuieli de judecată din care 100 RON reprezentând taxă judiciară de timbru şi 800 RON reprezentând onorariu avocat.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti:
Prin decizia nr. 1254A din 07.10.2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV- a civilă s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-pârâtă S.C. A. S.R.L..
A fost obligată apelanta să plătească intimatei suma de 600 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
4. Calea de atac exercitată în cauză:
Împotriva deciziei pronunţate de Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV- a civilă a declarat recurs pârâta S.C. A. S.R.L., la data de 14 decembrie 2020 (dată comunicare corespondenţă electronică).
5. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dosarul a fost înregistrat la ÎCCJ la data de 5 ianuarie 2021 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie .
Prin rezoluţia din data de 17 februarie 2021 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., după efectuarea procedurilor de comunicare menţionate de dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ.
În cuprinsul cererii de recurs, pârâta S.C. A. S.R.L. a dezvoltat, în esenţă, următoarele critici:
- deşi în perioada 1 iulie 2016-31 decembrie 2017 pârâta a avut autorizaţii pentru comunicarea operelor de artă în spaţiul hotelier, reclamanta şi-a întemeiat pretenţiile şi a calculat sumele solicitate conform răspunderii delictuale, iar nu răspunderii contractuale;
- din actele depuse de reclamantă la dosar rezultă că aceasta formulează pretenţii în legătură cu facturile emise şi neachitate în baza autorizaţiilor de publicare fonograme în spaţiul hotelier;
- reclamantul nu susţine că s-ar fi determinat în mod eronat cuantumul drepturilor de colectat sau că pârâta ar fi împiedicat în vreun fel posibilitatea de recuperare a acestor drepturi; prin urmare, pretenţiile sunt fomulate în legătură cu autorizaţiile emise, plata remuneraţiilor fiind solicitată în baza facturilor;
- faptul că reclamantul a înţeles să rupă relaţiile contractuale pentru comunicarea operelor în spaţiul hotelier nu echivalează cu lipsa licenţei neexclusive pentru unitatea de cazare B.;
- reclamantul avea la îndemână o acţiune în răspundere contractuală, iar nu o acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 188 din Legea 8/1996;
- în privinţa cuantumului sumelor datorate, în prezenta cauză nu s-a efectuat un raport de expertiză în vederea stabilirii în mod exact al cuantumului creanţelor pretins datorate de subscrisa societate, aceasta raportându-se la numărul total de camere ale unităţii, fără să se aibă în vedere gradul de ocupare efectivă pentru perioada pentru care s-a reţinut obligaţia de plată.
- solicită admiterea recursului, schimbarea în tot a hotărârii, iar în subsidiar, în situaţia în care instanţa va reţine obligaţia de plată, solicită să se dispună micşorarea cuantumului sumei la care a fost obligată.
Recurenta nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. .
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând cu prioritate recursul, din perspectiva excepţiei de tardivitate, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (2) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din acelaşi act normativ, Înalta Curte reţine următoarele:
Conform art. 485 alin. (1) C. proc. civ., "Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel."
Art. 181 alin. (1) pct. 2 din acelaşi act normativ prevede că, atunci "când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte"; (alin. (2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
Potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."
Obiectul recursului promovat în prezenta cauză constă în decizia nr. 1254A din 7 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 2085 din 21.11.2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Decizia nr. 1254A din 07.10.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a fost comunicată pârâtei la data de 9 noiembrie 2020, iar data declarării recursului este 14 decembrie 2020, data comunicării corespondenţei electronice .
Din coroborarea dispoziţiilor art. 485 alin. (1) C. proc. civ. cu cele ale art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., mai sus evocate, rezultă că termenul în care putea fi formulat cel mai târziu recursul s-a împlinit la 10 decembrie 2020.
În raport cu aceste constatări, Înalta Curte reţine că recurenta-pârâtă a promovat recursul cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 485 alin. (1) C. proc. civ., fiind decăzut din exercitarea dreptului de recurs.
Pentru aceste motive, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca tardiv declarat, recursul formulat de pârâta S.C. A. S.R.L..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de pârâta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1254A din 7 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2018.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 octombrie 2021