Territorial competence for forced execution: domicile defined by actual residence rather than registered address under Civil Procedure Code Art. 651

Şedinţa publică din data de 7 octombrie 2021

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 22 iunie 2021 pe rolul Judecătoriei Câmpina, petentul BEJ A. a solicitat încuviinţarea executării silite, prin toate formele de executare prevăzute de lege, a titlului executoriu reprezentat de contract de credit nr. x/23.09.2008, urmare a cererii de executare silită solicitată de creditoarea B. S.R.L. împotriva debitoarei C., pentru suma de 9.820,51 RON, reprezentând creanţă datorată.

II. Hotărârea Judecătoriei Câmpina:

Prin sentinţa civilă nr. 1608 din 23 iunie 2021 pronunţată de Judecătoria Câmpina, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut că, din datele furnizate de DEPABD cu privire la debitoarea C., a rezultat că aceasta are, din 14 octombrie 2020 şi până în 13 octombrie 2021, reşedinţa în comuna Prundu, sat Prundu, judeţul Giurgiu.

Făcând aplicarea dispoziţiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ., coroborate cu alin. (1) teza I al aceluiaşi text de lege, instanţa a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Giurgiu, în a cărei circumscripţie se află reşedinţa debitoarei.

III. Hotărârea Judecătoriei Giurgiu:

Învestită prin declinare, Judecătoria Giurgiu a pronunţat încheierea nr. 2887 din 6 iulie 2021, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat în favoarea Judecătoriei Câmpina competenţa de soluţionare a cauzei, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În motivare, instanţa a arătat că, din fişa de evidenţă din DEBABD, debitoarea C. figurează înscrisă cu domiciliul în judeţul Prahova, din 25 mai 1994 şi până în prezent, iar din 14 octombrie 2020 şi până la 13 octombrie 2021 are reşedinţa în comuna Prundu, sat Prundu, judeţul Giurgiu.

Potrivit dispoziţiilor art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală, iar art. 88 C. civ. dispune că reşedinţa sa este în locul unde îşi are locuinţa secundară.

Cum, în speţă, domiciliul debitoarei este cunoscut, iar în cuprinsul art. 651 C. proc. civ., legiuitorul a statuat în mod expres, că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului şi nu reşedinţa acestuia, instanţa a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Câmpina.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Aşa cum în mod corect au reţinut cele două instanţe aflate în conflict, în cauza de faţă sunt incidente prevederile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. ce definesc instanţa de executare ca fiind judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Chestiunea care a determinat însă ivirea prezentului conflict de competenţă a fost determinată de interpretarea diferită pe care instanţele au dat-o noţiunii de domiciliu al debitorului din cuprinsul dispoziţiilor legale anterior redate.

În Capitolul III Secţiunea a II-a din C. civ. sunt definite noţiunile de "domiciliu" şi de "reşedinţă".

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 87 C. civ., "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală". De asemenea, art. 89 din acelaşi cod prevede că "(1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispoziţiilor legii speciale. (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenţia de a avea acolo locuinţa principală. (3) Dovada intenţiei rezultă din declaraţiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declaraţii, din orice alte împrejurări de fapt."

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. cu dispoziţiile art. 87, art. 89 C. civ., reiese că noţiunea de "domiciliu" cuprinsă în dispoziţiile art. 651 C. proc. civ. se referă la adresa unde persoana declară că îşi are locuinţa principală, locuinţa în fapt.

Raţiunile pentru care legiuitorul a legat competenţa teritorială a instanţelor de executare de adresa de domiciliu sau de reşedinţa debitorului, privesc o mai bună administrare a probelor, respectiv faptul că, de cele mai multe ori, bunurile pe care debitorul le deţine, se regăsesc la locul unde acesta îşi are locuinţa stabilă, respectiv domiciliul.

Noţiunea de "domiciliu" care interesează regulile procedurii civile în general şi, implicit, competenţa de soluţionare a cererii pendinte, în concret, nu corespunde unei interpretări stricto sensu, ci aceasta poate fi asimilată şi unei situaţii de fapt, relevate de înscrisuri apte a proba această împrejurare de fapt, deoarece scopul normelor care guvernează procesul civil este acela al asigurării cunoaşterii procesului şi a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia. Or, în cauza de faţă, numai stabilirea în favoarea instanţei în care reclamantul îşi are reşedinţa, conform evidenţelor DEPABD, poate răspunde acestor deziderate. Proximitatea domiciliului de fapt al debitorului faţă de instanţa de executare îi facilitează acestuia accesul efectiv la justiţie, iar măsurile de executare silită faţă de bunurile mobile/imobile se pot derula mai eficient.

În conformitate cu dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., în vederea determinării instanţei competente să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite, se impune a fi luată în considerare data sesizării organului de executare - momentul la care a fost înregistrată cererea privind executarea silită la biroul executorului judecătoresc.

În cauză, potrivit înscrisurilor anexate cererii de încuviinţare a executării silite, rezultă că cererea privind executarea silită a fost înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc A. la 7 iunie 2021 - aceasta constituind data sesizării organului de executare, dată la care, astfel cum rezultă din evidenţa existentă în baza de date DEPAB (înscrisul de la dosarul Judecătoriei Câmpina) reşedinţa persoanei împotriva căreia a fost formulată cererea de executare silită - C. (debitoarea din prezenta cauză) - era în comuna Prundu, judeţul Giurgiu, instanţă aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Giurgiu. Se reţine, totodată că, nu se poate valorifica adresa menţionată în cartea de identitate ataşată documentelor din dosarul de executare (a cărei copie se regăseşte la dosarul Judecătoriei Câmpina), având în vedere faptul că valabilitatea actului expirase la 25 decembrie 2014.

Prin urmare, având în vedere menţiunile din cuprinsul evidenţelor oficiale, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 octombrie 2021.