Negative jurisdictional conflict: specific performance of real estate antecontract governed by private order competence absent defendant's timely objection

Şedinţa publică din data de 7 octombrie 2021

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 3 decembrie 2020 pe rolul Judecătoriei Dej, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii B. şi Comuna Bobâlna, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună următoarele:

I. constatarea identificării din punct de vedere topografic a imobilului teren în suprafaţă de 1836 mp, teren situat în intravilanul jud. Cluj, având categoria de folosinţă "curţi, construcţii", "arabil" şi livezi, teren înscris în titlul de proprietate nr. x din 18.06.1995, eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, în favoarea numiţilor B. şi C., amândoi în calitate de moştenitori ai defunctului D., cu imobilul înscris în CF nr. x Bobâlna, nr. topo x, 66, nr. top. x-C1, în suprafaţă totală de 2196 mp, cu categoria de folosinţă "grădină" şi "casă, teren curţi-construcţii", având ca proprietar pe Statul Român;

II. dezlipirea nr. topo x în suprafaţă de 1800 mp din CF x Bobâlna, în două parcele, astfel: a) nr. top. nou x în suprafaţă de 360 mp cu categoria de folosinţă "grădină", se va înscrie în favoarea vechiului proprietar de CF; b)nr. top. nou x în suprafaţă de 1440 mp, cu categoria de folosinţă "grădină", se va înscrie în favoarea lui B. şi C., cu titlu de reconstituire în temeiul Legii nr. 18/1991;

III. suplimentarea masei succesorale rămase după defunctul D., decedat la data de 25.03.1990, stabilită prin Certificatul de moştenitor nr. x din data de 04.11.2010, eliberat de BNP Asociaţi E. şi F., cu cota de 1/1 parte din imobilul situat în intravilanul satului Bobâlna, com. Bobâlna, nr. 145, jud. Cluj, având categoria de folosinţă "casă Dparţial + P cu fundaţie din piatră şi zidărie cu Cărămidă, compusă din demisol parţial: magazie şi beci; parter: 2 camere, cămară, antreu şi terasă acoperită" şi teren în suprafaţă de 1836 mp, ce face parte din tarla I22, parcelele 1, 1/1, şi 1/2, înscris în titlul de proprietate nr. x din 18.06.1995, eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, masă succesorală ce revine moştenitorilor C., în calitate de soţie supravieţuitoare, în cotă de 1/4 parte şi B., în calitate de fiu, în cotă de 3/4 parte;

IV. suplimentarea masei succesorale rămase după defuncta C., decedată la 19.08.2010, stabilită prin certificatul de moştenitor nr. x/04.11.2010, eliberat de BNP Asociaţi E. şi F., cu cota de 1/4 parte din imobilul situat în intravilanul satului Bobâlna, comuna Bobâlna, nr. 145, jud. Cluj, având categoria de folosinţă "casă Dparţial + P cu fundaţie din piatră şi zidărie cu Cărămidă, compusă din demisol parţial: magazie şi beci; parter: 2 camere, cămară, antreu şi terasă acoperită" şi teren în suprafaţă de 1836 mp, ce face parte din tarla I22, parcelele 1, 1/1, şi 1/2, înscris în titlul de proprietate nr. x din 18.06.1995, eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, masă succesorală ce revine moştenitorului B., în calitate de fiu;

V. obligarea pârâtului B. să semneze act autentic de vânzare cumpărare în favoarea reclamantei, având ca obiect imobilul situat în intravilanul satului Bobâlna, com. Bobâlna, nr. 145, jud. Cluj, având categoria de folosinţă "casă Dparţial + P cu fundaţie din piatră şi zidărie cu Cărămidă, compusă din demisol parţial: magazie şi beci; parter: 2 camere, cămară, antreu şi terasă acoperită" şi teren în suprafaţă de 1836 mp, ce face parte din tarla I22, parcelele 1, 1/1, şi 1/2, înscris în titlul de proprietate nr. x din 18.06.1995, eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj, imobil ce se identifică cu nr. top. nou x, iar în caz contrar instanţa să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic, corelativ cu înscrierea în cartea funciară a acestui imobil în favoarea reclamantei, în cotă de 1/1 parte, bun propriu, dobândit prin cumpărare. A mai solicitat obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată în caz de opoziţie.

Reclamanta a precizat că la 24 iulie 2017, între promitentul-vânzător B. şi promitenta-cumpărătoare reclamanta A., s-a încheiat antecontract de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul litigios. Preţul a fost achitat, reclamanta aflându-se în posesia de fapt a imobilului anterior încheierii contractului, astfel că sunt îndeplinite toate condiţiile în vederea admiterii petitului V.

La 21 ianuarie 2021 pârâtul B. a depus întâmpinare, arătând că este de acord cu admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, precizând că împreună cu defuncta sa mamă au înstrăinat imobilul litigios reclamantei.

II. Hotărârea Judecătoriei Dej:

Prin sentinţa civilă nr. 200 din 31 martie 2021 pronunţată de Judecătoria Dej, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut în cazul cererilor privitoare la moştenire competenţa teritorială a instanţelor este una exclusivă, de ordine publică, fiind aplicabile dispoziţiile art. 130 alin. (2) C. proc. civ.

Cum din înscrisurile depuse la dosarul cauzei a reieşit că ultimul domiciliu al defuncţilor D. şi C. a fost în municipiul Braşov, judeţul Braşov, instanţa a apreciat că revine Judecătoriei Braşov competenţa de soluţionare a cauzei.

III. Hotărârea Judecătoriei Braşov:

Învestită prin declinare, Judecătoria Braşov a pronunţat sentinţa civilă nr. 5970 din 29 iunie 2021, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat în favoarea Judecătoriei Dej competenţa de soluţionare a cauzei, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Analizând pretenţiile deduse judecăţii din perspectiva dispoziţiilor art. 22 C. proc. civ., instanţa a reţinut că a fost sesizată cu soluţionarea unui litigiu având ca finalitate pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare, după cum reiese din construcţia juridică a acţiunii şi poziţia expresă a reclamantei.

Judecătoria Braşov a apreciat că acţiunea reclamantei, astfel cum a fost formulată, are ca finalitate pronunţarea unor hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare, celelalte solicitări urmând a fi tranşate de instanţa competentă pentru capătul principal de cerere.

În condiţiile în care pentru capătul principal de cerere nu există norme ce stabilesc competenţa exclusivă a unei instanţe, competenţa de judecată este de ordine privată, iar cum pârâta nu a invocat necompetenţa în condiţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., declinarea cauzei nu era posibilă.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dej, s-a solicitat instanţei ca, după clarificarea situaţiei juridice a imobilului, să se dispună obligarea pârâtului să semneze act autentic de vânzare cumpărare în favoarea reclamantei.

Astfel cum reiese din lecturarea cererii de chemare în judecată, din interpretarea poziţiei procesuale a pârâtului (care prin întâmpinarea depusă la dosar a arătat că solicită admiterea acţiunii) şi din precizarea apărătorului reclamantei consemnată în cuprinsul practicalei sentinţei nr. 200 din 31 martie 2021 a Judecătoriei Dej, scopul demersului principal este obligaţia de a face - obligarea pârâtului la semnarea actului autentic de vânzare-cumpărare a imobilului (validarea antecontractului), respectiv pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să constate că între reclamantă - în calitate de cumpărător - şi pârât - în calitate de vânzător, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare translativ de proprietate asupra unui imobil (casă şi teren) - copia contractului se regăseşte la dosarul Judecătoriei Dej.

Ceea ce a determinat ivirea prezentului conflict negativ de competenţă, a fost calificarea cererii de chemare în judecată şi interpretarea diferită pe care instanţele aflate în conflict au dat-o normelor ce reglementează competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, apreciind că în cauză este incident un caz de competenţă teritorială reglementată de norme de ordine privată (Judecătoria Braşov), respectiv că soluţionarea acţiunii este de competenţa exclusivă a instanţei de la ultimul domiciliu al defunctului - normă de ordine publică (Judecătoria Dej).

Caracterul de ordine publică sau de ordine privată al normelor de competenţă teritorială incidente în cauză se apreciază pornind de la obiectul cererii deduse judecăţii, ţinând cont de natura dreptului ce se valorifică prin acţiune.

Acţiunea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare este personală. Printr-o astfel de acţiune reclamantul îşi valorifică un drept de creanţă, respectiv dreptul de a solicita încheierea contractului - drept corelativ obligaţiei pârâtului de a efectua demersurile necesare în vederea încheierii acestuia. Antecontractul de vânzare-cumpărare dă naştere unui raport juridic obligaţional, în conţinutul căruia intră un drept de creanţă (ius ad personam) căruia îi corespunde o obligaţie de a face (aut facere), astfel cum s-a reţinut în cuprinsul Deciziei nr. 8/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.

Regula generală de competenţă teritorială prevăzută de art. 107 C. proc. civ., care se aplică dacă prin lege nu este prevăzută o altă instanţă competentă din punct de vedere teritorial, intervine şi în cazul formulării unei acţiuni personale (mobiliară sau imobiliară).

În cauză, cererea de chemare în judecată are ca obiect drepturi personale imobiliare de care părţile pot dispune şi se referă la executarea unui contract consensual, competenţa teritorială fiind alternativă, în condiţiile art. 113 pct. 3 C. proc. civ.

Conform acestui text, în afară de instanţa domiciliului pârâtului, mai sunt competente, în cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract, instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei.

Competenţa teritorială este alternativă, între instanţa domiciliului pârâtului şi instanţa locului executării obligaţiei, numai dacă în actul juridic încheiat de părţi a fost prevăzut locul executării, fie chiar în parte, a obligaţiei. În acest caz, faţă de dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., alegerea între instanţele deopotrivă competente aparţine reclamantului.

În situaţia în care părţile nu au predeterminat în actul juridic pe care l-au încheiat locul executării obligaţiei - cum este cazul în speţa de faţă, competenţa teritorială nu mai este alternativă, neputându-se stabili care este instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei. Astfel, competenţa de soluţionare în aceste cazuri se determină în temeiul art. 107 C. proc. civ., conform căruia cererea se face la instanţa domiciliului pârâtului. Dacă pârâtul are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanţa reşedinţei sale din ţară, iar dacă nu are nici reşedinţa cunoscută, la instanţa domiciliului sau reşedinţei reclamantului.

Competenţa teritorială de drept comun este reglementată de norme de ordine privată. Potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetenţă de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

Or, în condiţiile în care această excepţie nu este invocată de către pârât, instanţa învestită nu o poate invoca din oficiu, aceasta rămânând competentă să soluţioneze pricina.

În speţă, se constată că excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Dej a fost invocată de instanţă din oficiu, la termenul de judecată din 31 martie 2021, cu încălcarea dispoziţiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ.

Prin urmare, faţă de prevederile legale anterior menţionate, Judecătoria Dej, chiar dacă nu ar fi fost competentă să judece cauza, nu putea să invoce din oficiu necompetenţa sa teritorială şi să se desesizeze în acest fel de soluţionarea pricinii.

Prin Decizia nr. 31/2019 pronunţată de Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit că "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ., instanţa învestită prin hotărârea de declinare a competenţei poate invoca necompetenţa materială procesuală dacă instanţa care şi-a declinat competenţa în favoarea sa nu a invocat excepţia de necompetenţă în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanţă se declarase sau nu competentă prin încheiere interlocutorie pronunţată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ..".

Ca urmare, având în vedere că decizia Înaltei Curţi a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 133 din 19 februarie 2020, dată de la care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., se reţine că, prin neinvocarea excepţiei necompetenţei teritoriale de către pârâţi (B. - cu domiciliul jud. Braşov şi Comuna Bobâlna - cu sediul în comuna Bobâlna, jud. Cluj) în condiţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Dej - instanţă sesizată în considerarea sediului unuia dintre pârâţii din cauză, în aplicarea art. 112 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Dej.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Dej.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 octombrie 2021.