Territorial jurisdiction for ward property alienation determined by effective domicile rather than custodial residence

Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Făurei sub nr. x/2021 la data de 04 mai 2021, petenta A., în calitate de tutore al interzisului judecătoresc B. a solicitat instanţei, ca în temeiul dispoziţiilor art. 145 C. civ., să autorizeze vânzarea celor două imobile, situate în municipiul Brăila, identificate la pct. l lit. b) în certificatul moştenitor nr. 71 din 05 martie 2021, emis de Biroul Individual Notarial "C." pentru a o reprezenta pe intimata B. în faţa notarului public în scopul îndeplinirii formalităţilor de vânzare a celor două imobile.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 144 şi art. 145 din C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 695 din 16 iunie 2021, Judecătoria Făurei a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de reprezentantul Ministerului Public, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Pentru a pronunţa această soluţie, această instanţă a reţinut, în esenţă, că în temeiul prevederilor art. 171, art. 145 şi art. 146 alin. (1) şi (2) din C. civ., coroborate cu cele ale art. 114 din C. proc. civ., cu aplicarea art. 106 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, faţă de împrejurarea că prin sentinţa civilă nr. 2665 din 17 iulie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Buzău a dispus numirea ca tutore al intimatei B., pe petenta A., şi având în vedere că, potrivit celor comunicate de către Primăria Gălbinaşi în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Buzău, intimata se afla în îngrijire la locuinţa petentei din Comuna Gălbinaşi, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţei în circumscripţia căreia locuieşte, în mod efectiv, persoana pusă sub interdicţie, respectiv Judecătoria Buzău.

Învestită prin declinare, Judecătoria Buzău, prin sentinţa civilă nr. 4094 din 11 august 2021, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Făurei, şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspedarea judecării cauzei şi a înaintat pricina Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Buzău a reţinut că în temeiul dispoziţiilor art. 114 alin. (1) din C. proc. civ. şi având în vedere că din conţinutul actului de identitate, ataşat în copie la fila x al dosarului Judecătoriei Făurei, reiese că domiciliul persoanei ocrotite este situat pe raza comunei Surdila - Găiseanca, judeţul Brăila, că din cuprinsul referatului de anchetă psihosocială, întocmit de Compartimentul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Surdila Găiseanca, judeţul Brăila rezultă faptul că intimata locuieşte efectiv la adresa de domiciliu, din comuna Surdila Găiseanca, judeţul Brăila, iar conform referatului de anchetă social, întocmit de Compartimentul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Gălbinaşi, judeţul Buzău, persoana aflată sub tutelă nu locuieşte la adresa petentei - A., aspect confirmat de către aceasta, rezultă că instanţa competentă este Judecătoria Făurei, în circumscripţia căreia se află domiciliul de fapt şi de drept al persoanei ocrotite.

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cererii deduse judecăţii îl constituie autorizarea petentei, A., în calitate de tutore, pentru efectuarea de acte de dispoziţie pentru persoana ocrotită B. al cărei tutore este.

Sedul materiei se regăseşte în cuprinsul art. 171 şi art. 144 din C. civ.

Astfel, potrivit art. 171 din C. civ. "Regulile privitoare la tutela minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se aplică şi în cazul tutelei celui pus sub interdicţie judecătorească, în măsura în care legea nu dispune altfel", iar conform art. 144 alin. (2) din acelaşi act normativ, "Tutorele nu poate, fără avizul consiliului de familie şi autorizarea instanţei de tutelă, să facă acte de înstrăinare, împărţeală, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, să renunţe la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum şi să încheie în mod valabil orice alte acte ce depăşesc dreptul de administrare."

În ceea ce priveşte normele de competenţă, acesta sunt cuprinse de art. 114 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.’’

Prevederile art. 114 C. proc. civ. reglementează o normă specială de competenţă teritorială absolută în materia punerii sub interdicţie, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că priveşte capacitatea persoanei fizice. Astfel, competenţa de soluţionare a cererii de punerii sub interdicţie a unei persoane aparţine numai instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.

Înalta Curte constată că problema care a generat ivirea prezentului conflict de competenţă priveşte interpretarea diferită pe care cele două instanţe aflate în conflict au dat-o noţiunii de domiciliu în situaţia de faţă, cu privire la o persoană lipsită de discernământ.

Astfel cum este reglementat în art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală. Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate, potrivit art. 91 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Instanţa reţine că noţiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege enunţate mai sus vizează, în sens procesual, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cauzei. Aşadar, această noţiune trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanţă nu atât locuinţa statornică sau principală a acestei persoane, ci şi adresa unde locuieşte efectiv.

Din actele dosarului, rezultă că intimata B. avea la data înregistrării acţiunii, 04 mai 2021, domiciliul în judeţul Brăila, comuna Surdila - Găiseanca, judeţul Brăila, conform menţiunilor din cuprinsul cărţii de identitate, aflate în copie la dosarului Judecătoriei Făurei. De asemenea, din cuprinsul referatului de anchetă psihosocială, întocmit de Compartimentul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Surdila Găiseanca, judeţul Brăila, rezultă faptul că persoana ocrotită B. locuia efectiv la adresa de domiciliu, din comuna Surdila Găiseanca, judeţul Brăila .

În ceea ce priveşte reţinerile Judecătoriei Făurei, potrivit cărora persoana ocrotită Bordei Ioan locuieşte efectiv la tutorele acesteia, în localitatea Gălbinaşi, judeţul Buzău, acestea sunt contrazise de actele de la dosarul cauzei, respectiv de referatul de anchetă socială întocmit de Compartimentul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Gălbinaşi, judeţul Buzău, (aflat la dosarului nr. x/2021 a Judecătoriei Buzău) din care reiese, în mod indubitabil, că acesta nu locuieşte la adresa tutorelui - A., aspect confirmat, de altfel de către petentă, singurele înscrisuri cu forţă probantă în prezenta cauză.

Faţă de toate aceste împrejurări de fapt care rezultă din conţinutul înscrisurilor ataşate la dosarul cauzei, în scopul determinării competenţei teritoriale, Înalta Curte va ţine seama de locuinţa efectivă care coincide cu adresa cu care este înregistrată la organele administrative persoana ocrotită, iar nu de adresa unde aceasta a locuit la momentul soluţionării dosarului nr. x/2020 al Judecătoriei Buzău, respectiv comuna Gălbinaşi, judeţul Buzău, care apare ca fiind lipsită de relevanţă şi de efecte juridice, în raport de dispoziţiile art. 16 din C. proc. civ.

Cum intimata B. locuieşte în fapt şi în drept în judeţul Brăila, localitatea Surdila Găiseanca, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Făurei, aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea pendinte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Făurei.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin intermediul grefei instanţei, astăzi, 29 septembrie 2021.