Negative jurisdictional conflict resolved: Alba Iulia court exclusively competent for execution against Ministry of Finance
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict in favor of the Alba Iulia District Court, ruling that this court has exclusive territorial competence to adjudicate the request for authorization of forced execution filed by the bailiff's office against the Ministry of Finance, on behalf of the creditors and based on the same enforceable titles (civil judgments and clarification orders) previously used to obtain execution authorization against co-debtors (the Court of Appeal Cluj, the Tribunal Cluj, and the Ministry of Justice) through prior rulings by the same Alba Iulia court. The dispute arose when the Alba Iulia District Court declined jurisdiction to the Sector 5 Bucharest District Court based on the debtor's registered office (art. 666(1) and art. 651(1) Civil Procedure Code), and that court declined it back, citing the principle of the uniqueness of the execution court in case of multiple debtors. The High Court held that, despite the successive filing of separate execution requests against different debtors, the principle of the execution court's exclusive territorial competence (art. 651(1) Civil Procedure Code) and the uniqueness of the execution court require that the same court that previously authorized execution against the co-debtors also handle the current request, rejecting the analogous application of art. 112(1) Civil Procedure Code regarding multiple defendants, because execution proceedings involve mandatory public-order jurisdiction rules. The decision is final.
Legislator headnote
AI generatedart. 666 din C. proc. civ, art. 651 alin. (1) din C. proc. civ, art. 651 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 112 alin. (1) din C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict resolved: Alba Iulia court exclusively competent for execution against Ministry of Finance: În motivare, această instanţă a reţinut că în raport de prevederile art. 666 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., având în vedere că sediul debitorului este în circumscripţia teritorială a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, rezultă că această din urmă instanţă este competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite. În ceea ce priveşte instanţa de executare, legiuitorul a stabilit, în cuprinsul art. 651 C. proc. civ., o competenţă teritorială exclusivă, instanţa de executare fiind judecătoria în a cărei circumscripţie debitorul îşi are sediul la data sesizării organului de executare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2021
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 28 aprilie 2021, sub nr. x/2021, petentul Biroul Execturoului Judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite prin toate formele de executare, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 335 din 25 februarie 2008, pronunţată de Tribunalul Cluj, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2811 din 07 decembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, încheierea din data de 27 iunie 2019, pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud în dosarul nr. x/2007, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 59 din 17 decembrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, privind lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 335 din 25 februarie 2008, pronunţată de Tribunalul Cluj, sentinţa civilă nr. 1711 din 28 noiembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Mureş, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 894 din 11 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, împotriva debitorului Ministerul Finanţelor, la solicitarea creditorilor B., C., D., E., F., G..
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 666 din C. proc. civ.
Prin încheierea nr. 1600/CC/2021 din 05 mai 2021, Judecătoria Alba Iulia a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cazei în favoarea Judecătoriei sectorului5 Bucureşti.
În motivare, această instanţă a reţinut că în raport de prevederile art. 666 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., având în vedere că sediul debitorului este în circumscripţia teritorială a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, rezultă că această din urmă instanţă este competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite. În ceea ce priveşte instanţa de executare, legiuitorul a stabilit, în cuprinsul art. 651 C. proc. civ., o competenţă teritorială exclusivă, instanţa de executare fiind judecătoria în a cărei circumscripţie debitorul îşi are sediul la data sesizării organului de executare.
Învestită prin declinare, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 5125 din 08 iunie 2021, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia şi a dispus înaintarea cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că prin cererea completatoare a cererii de executare silită, înregistrată în data de 31 martie 2021 în cadrul dosarului de executare nr. 1534/2019 al Biroului Executorului Judecătoresc A., creditorii B., C., D., E., H. şi G. au solicitat începerea executării silite împotriva debitorului Ministerul Finanţelor Publice, în temeiul titlurilor executorii reprezentate de sentinţa civilă nr. 335 din 25 februarie 2008, pronunţată de Tribunalul Cluj, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2811 din 07 decembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, încheierea din data de 27 iunie 2019, pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud în dosarul nr. x/2007, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 59 din 17 decembrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, privind lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 335 din 25 februarie 2008, pronunţată de Tribunalul Cluj, sentinţa civilă nr. 1711 din 28 noiembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Mureş, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 894 din 11 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş.
Anterior, în urma cererilor de executare silită formulate de aceiaşi creditori, în temeiul aceloraşi titluri executorii, prin încheierile nr. 1252/CC din 15 aprilie 2020, nr. 1282/CC din 16 aprilie 2020, nr. 1289/CC din 16 aprilie 2020, nr. 1294/CC din 16 aprilie 2020, nr. 1313/CC din 22 aprilie 2020 şi, respectiv, nr. 1283/CC/16.04.2020, Judecătoria Alba Iulia a încuviinţat executarea silită împotriva debitorilor Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj şi Ministerul Justiţiei.
Prin urmare, în temeiul prevederilor art. 651 alin. (1) teza 1 coroborat cu alin. (3) a aceluiaşi articol din C. proc. civ., în absenţa unui text de lege special care să reglementeze cum se determină instanţa de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii sau domicilii diferite, devine aplicabilă, prin analogie, dispoziţia art. 112 alin. (1) teza I C. proc. civ.
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, pentru argumentele ce urmează:
Înalta Curte constată că, în speţă, instanţele aflate în conflict au făcut aplicarea dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor două judecătorii cu privire la noţiunea de "instanţă de executare" la care fac trimitere dispoziţiile legale anterior evocate, în contextul unei pluralităţi de debitori şi formulării de către creditori a unor cereri de încuviinţare a executării silite distincte, numai pentru o parte din debitori, în temeiul aceloraşi titluri executorii.
Obiectul cauzei de faţă, în legătură cu care s-a invit conflictul negativ de competenţă, îl reprezintă cererea formulată de petentul Biroul Execturoului Judecătoresc A. prin care a solicitat încuviinţarea executării silite prin toate formele de executare, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 335 din 25 februarie 2008, pronunţată de Tribunalul Cluj, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2811 din 07 decembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, încheierea din data de 27 iunie 2019, pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud în dosarul nr. x/2007, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 59 din 17 decembrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, privind lămurirea dispozitivului sentinţei civile nr. 335 din 25 februarie 2008, pronunţată de Tribunalul Cluj, sentinţa civilă nr. 1711 din 28 noiembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Mureş, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 894 din 11 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, împotriva debitorului Ministerul Finanţelor, la solicitarea creditorilor B., C., D., E., F., G..
Prioritar, se impune a fi precizat faptul că în ipoteza unei pluralităţi de debitori în faza executării silite, cum este cazul în speţă, norma legală care permite introducerea cererii de chemare în judecată a mai multor pârâţi la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia, respectiv dispoziţiile art. 112 alin. (1) din C. proc. civ., nu poate constitui argument pentru stabilirea instanţei de executare, având în vedere că dispoziţia legală este incidentă numai dacă nu se încalcă norme de competenţă de ordine publică. Or, particularităţile procedurii execuţionale conduc la concluzia unei competenţe teritoriale exclusive a instanţei de executare din perspectiva criteriilor care determină instanţa de executare, prevăzute în mod succesiv de alin. (1) a art. 651 din C. proc. civ., ceea ce exclude de plano posibilitatea alegerii de către petent a instanţei competente în funcţie de sediul/domiciliul oricăruia dintre debitorii pârâţi.
Pe de altă parte, în ipoteza pluralităţii de debitori, este posibil ca prin aceeaşi cerere de executare silită creditorul să urmărească numai o parte din debitori, iar pentru restul debitorilor să formuleze o cerere de încuviinţare distinctă. Faptul că în temeiul principiului disponibilităţii, creditorul are dreptul să ceară executare silită a debitorilor prin cereri formulate în mod succesiv, nu poate conduce la concluzia unei pluralităţi de instanţe de executare, chiar dacă în virtutatea caracterului unipatrimonial, în cadrul executării silite, actele de urmărire se efectuează prin raportare la patrimoniul fiecărui debitor, constituirea unui singur sau a mai multor dosare de executare fiind doar o opţiune a creditorului, care poate stabili cadrul procesual execuţional, prin raportare la limitele stabilite prin titlul executoriu.
În speţă, Înalta Curte constată că anterior formulării prezentei cereri, pe rolul Judecătoriei Alba Iulia au fost înregistrate cererile de încuviinţare a executării silite împotriva debitorilor Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj şi Ministerul Justiţiei, formulate de aceiaşi creditori, în temeiul aceloraşi titluri executorii, această instanţă apreciind că este competentă, soluţionând cererile prin încheierile nr. 1252/CC din 15 aprilie 2020, nr. 1282/CC din 16 aprilie 2020, nr. 1289/CC din 16 aprilie 2020, nr. 1294/CC din 16 aprilie 2020, nr. 1313/CC din 22 aprilie 2020 şi, respectiv, nr. 1283/CC/16.04.2020,
Cum, în cauză, cererea de încuviinţare a executării silite formulate de aceiaşi creditori B., C., D., E., F., G., în temeiul aceloraşi titluri executorii, împotriva debitorilor Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj şi Ministerul Justiţiei, a fost soluţionată de Judecătoria Alba Iulia în sensul admiterii acesteia prin încheierile nr. 1252/CC din 15 aprilie 2020, nr. 1282/CC din 16 aprilie 2020, nr. 1289/CC din 16 aprilie 2020, nr. 1294/CC din 16 aprilie 2020, nr. 1313/CC din 22 aprilie 2020 şi, respectiv, nr. 1283/CC/16.04.2020, iar ulterior, creditorii au înţeles să formuleze cerere de încuviinţare a executării silite şi împotriva debitorului Ministerul Finanţelor, menţionat în cuprinsul aceloraşi titluri executorii, reiese că revine aceleiaşi instanţe care a încuviinţat anterior executarea silită cu privire la ceilalţi codebitori competenţa de soluţionare a prezentei cereri, în virtutea principiului unicităţii instanţei de executare.
În consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin intermediul grefei instanţei, astăzi, 29 septembrie 2021.