Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1881/2021 AI generated

Enforcement contestation competence conflict: jurisdiction assigned to the court that authorized forced execution

Case Number Decizia nr. 1881/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative competence conflict by assigning jurisdiction to the Bucharest Sector 6 Court, rejecting the competing claims of the Târgu Jiu Court. The dispute arose from a contestation of a garnishment order issued in enforcement proceedings initiated against two debtors, where conflicting court determinations emerged regarding the competent enforcement court: one jurisdiction argued for the debtor's location, while another asserted the court that granted the enforcement permit retained exclusive competence. Applying Article 651(1) and (3) and Article 714(1) of the Civil Procedure Code, the court determined that the enforcement court is the one that authorized the enforcement action, establishing that this jurisdiction is acquired at the time of the initial permit and persists for all subsequent incidents, including contestations, pursuant to the principle of unity of the enforcement court. Consequently, the Bucharest Sector 6 Court, which issued the original enforcement order, remains the sole competent body to adjudicate the enforcement contestation.

Legislator headnote

AI generated

art. 712 din C. proc. civ, art. 651 C. proc. civ, art. 116 din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (3) C. proc. civ; Enforcement contestation competence conflict: jurisdiction assigned to the court that authorized forced execution: În motivare, această instanţă a reţinut că, în ceea ce priveşte instanţa de executare, legiuitorul a stabilit, în cuprinsul art. 651 C. proc. civ., o competenţă teritorială exclusivă, instanţa de executare fiind judecătoria în a cărei circumscripţie debitorul îşi are sediul la data sesizării organului de executare. Or, în cauză, sediul debitorului contestator Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj se află în Târgu Jiu, judeţul Gorj.

Keywords

AI generated
determination of jurisdiction enforcement assigned competence civil dispute unity of proceedings e-justice

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Cărbuneşti la data de 28 iulie 2020, sub nr. x/2020, contestatoarea Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj a formulat contestaţie la executare împotriva adresei de înfiinţare a popririi nr. 249 din 14 iulie 2020 şi a înştiinţării privind măsura popririi, emise în dosarul de executare nr. 249/2018 privind punerea în executare a sentinţei nr. 493 din 28 martie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2017, definitivă, dosar de executare întocmit de Biroul executorului judecătoresc A., la cererea creditorului B..

În drept, contestaţia la executare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 622, art. 712 din C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 1542 din 15 decembrie 2020, Judecătoria Târgu-Cărbuneşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

În motivare, această instanţă a reţinut că, în ceea ce priveşte instanţa de executare, legiuitorul a stabilit, în cuprinsul art. 651 C. proc. civ., o competenţă teritorială exclusivă, instanţa de executare fiind judecătoria în a cărei circumscripţie debitorul îşi are sediul la data sesizării organului de executare. Or, în cauză, sediul debitorului contestator Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj se află în Târgu Jiu, judeţul Gorj.

Învestită prin declinare, Judecătoria Târgu Jiu, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 2993 din 06 mai 2021, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că prin încheierea din 10 octombrie 2018, emisă de Biroul Executorului Judecătoresc A., la cererea creditorului B., a fost deschis dosarul de executare silită nr. x/2018 iar prin încheierea din 24 octombrie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, a fost admisă cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc A., privind pe creditorul B. şi pe debitorii Administraţia Fondului pentru Mediu şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj şi s-a dispus încuviinţarea executării silite, în oricare dintre formele prevăzute de lege a dispoziţiilor titlului executoriu, reprezentat de sentinţa civilă nr. 493 din 28 martie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2017.

În continuare, instanţa a reţinut că, în absenţa unui text de lege special care să reglementeze cum se determină instanţa de executare în caz de pluralitate de debitori, sunt aplicabile, prin analogie, art. 112 şi art. 116 din C. proc. civ.

Prin urmare, cum în cauză sunt doi debitori, iar Biroul Executorului Judecătoresc A. a ales între două instanţe deopotrivă competente, respectiv Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi Judecătoria Târgu Jiu, depunând cererea de încuviinţare a executării silite la instanţa de la domiciliul debitorului Administraţia Fondului pentru Mediu, reiese, acesta a fixat instanţa de executare la momentul sesizării acesteia pentru prima oară cu cererea de încuviinţare a executării silite şi, odată sesizată instanţa cu cererea de încuviinţare a executării silite, calitatea sa de instanţă de executare este legal dobândită pe întreaga durată a executării silite.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 5826 din 15 iulie 2021, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintarea cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 714 alin. (1) şi art. 651 C. proc. civ., care instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie are sediul social sau domiciliază contestatorul, iar în speţă, la data sesizării organului de executare, sediul contestatoarei se află în Târgu Jiu, judeţul Gorj, aflat în circumscripţia Judecătoriei Târgu Jiu, această instanţă fiind instanţa de executare competentă să judece cauza.

Contrar instanţei de trimitere, această instanţă a reţinut că potrivit jurispudenţei Instanţei supreme, dispoziţiile art. 112 Cod procedură civilă se aplică numai în cazul cererilor de încuviinţare a executării silite, care nu se extind şi asupra litigiilor avand ca obiect "contestaţie la executare", pentru care competenţa instanţei de executare se stabileşte în mod imperativ raportat la sediul contestatorului. Ca atare, împrejurarea că Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat Judecătoriei Sectorului 6 încuviinţarea executării silite pentru ambii debitori nu impune menţinerea acestei judecătorii ca instanţă de executare unică pentru toate incidentele intervenite în cursul executării silite, având în vedere că principiul unicităţii instantei de executare trebuie aplicat prin raportare la sediul contestatorului, nu la voinţa executorului judecătoresc.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, pentru argumentele ce urmează:

Înalta Curte constată că, în speţă, instanţele aflate în conflict au făcut aplicarea dispoziţiilor art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor trei judecătorii cu privire la instanţa de executare la care fac trimitere dispoziţiile legale anterior evocate.

Obiectul cauzei de faţă, în legătură cu care s-a invit conflictul negativ de competenţă, îl reprezintă contestaţia la executare formulată de contestatoarea Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj împotriva adresei de înfiinţare a popririi nr. 249/14.07.2020 şi a înştiinţării privind măsura popririi, emise la cererea creditorului B., în dosarul de executare nr. 249/2018 privind punerea în executare a sentinţei nr. 493 din 28 martie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, definitivă.

Soluţionarea contestaţiei la executare aparţine instanţei de executare, aşa cum rezultă din interpretarea gramaticală a prevederilor art. 714 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ., care prevăd că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."

Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În speţă, prin încheierea din 10 octombrie 2018, emisă de Biroul Executorului Judectoresc A., la cererea creditorului B., a fost deschis dosarul de executare silită nr. x/2018 iar prin încheierea din 24 octombrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc A. privind pe creditorul B. şi pe debitorii Administraţia Fondului pentru Mediu şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj şi a dispus încuviinţarea executării silite, în oricare dintre formele prevăzute de lege, a dispoziţiilor titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 493 din 28 martie 2018, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2017.

Cum, în cauză, cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea din data de 24 octombrie 2018 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. x/2018, competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect contestaţie la executare, se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat executarea silită, şi anume Judecătoria sectorului 6 Bucureşti, ca instanţă de executare.

Această apreciere dă eficienţă principiului unicităţii instanţei de executare, care presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi contestaţiile la executare, ca instanţă de executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit celor prevăzute de art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.

Pe cale de consecinţă, ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, calitatea de instanţă de executare a instanţei care a încuviinţat executarea nu doar că este câştigată, dar şi rămâne aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanţă nu va putea fi apreciată drept instanţă de executare, motiv pentru care, exceptând derogările prevăzute de lege, cum este cazul, de pildă, contestaţiei la titlu, toate cererile şi incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competenţa aceleiaşi instanţe de executare.

În acelaşi sens, este şi decizia nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în procedura recursului în interesul legii care, deşi la momentul pronunţării prezentei decizii nu a intrat cu putere obligatorie în ordinea de drept, nu poate fi ignorată, a stabilit faptul că instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin intermediul grefei instanţei, astăzi, 29 septembrie 2021.