Guardianship account review assigned to Drăgășani court based on protected person's actual residence.

Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti la data de 25 februarie 2021, sub nr. x/2018/a1, reclamanta A., în calitate de tutore al interzisului B., a solicitat instanţei să aprobe darea de seamă anuală.

În motivare, petenta a arătat că are calitate de tutore al pârâtei puse sub interdicţie, conform sentinţei civile nr. 1395/2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, acesta fiind internată, din anul 2018, într-un centru de îngrijire, situat pe raza localităţii Drăgoeşti, judeţul Vâlcea.

Prin sentinţa civilă nr. 4307 din 02 aprilie 2021, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drăgăşani.

În motivare, această instanţă a reţinut, cu privire la competenţa materială şi teritorială, incidenţa dispoziţiilor art. 94 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. şi a art. 114 din acelaşi cod, arătând că aceste dispoziţii legale stabilesc o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul/reşedinţa persoanei ocrotite de la data introducerii cererii de chemare în judecată, conform art. 107 alin. (2) C. proc. civ.

A mai reţinut că ocrotirea majorului, în raport de noţiunea de "persoane ocrotite" definită la art. 105 din C. civ., se realizează prin prin punerea sub interdicţie sau prin instituirea curatelei, conform art. 106 alin. (2) C. civ., iar prezenta cauză ce are ca obiect tutelă - dare de seamă, vizează o măsură de ocrotire a persoanei fizice majore, în sensul art. 106 C. civ., fiind incidentă regula de competenţă de la art. 114 din C. proc. civ.

În continuare, având în vedere textul art. 89 şi art. 91 C. civ., instanţa a mai reţinut că prezintă relevanţă adresa menţionată în actul de identitate numai în cazul în care aceasta corespunde realităţii, sau dacă noua adresă nu este cunoscută, nici una din situaţii nefiind incidentă în speţă; în ipoteza în care adresa declarată nu corespunde realităţii, noua adresă devine opozabilă dacă este cunoscută şi dacă are caracter de domiciliu sau reşedinţă, caracter ce rezultă din intenţia părţii de a-şi schimba adresa, aspect ce poate fi dovedit cu orice împrejurări de fapt.

Or, în cauza dedusă judecăţii, instanţa a apreciat că este cert că persoana ocrotită nu locuieşte la adresa declarată, iar tutorele cunoaşte noua adresă, împrejurare în raport de care se poate reţine că noua adresă are semnificaţia unei reşedinţe, din moment ce este utilizată de peste 2 ani, astfel cum rezultă atât din susţinerile petentei, cât şi din darea de seamă pe anul 2019; astfel, s-a reţinut că, în fapt, domiciliul/reşedinţa persoanei ocrotite se află la noua adresă, chiar şi în lipsa înregistrării acesteia la organele abilitate.

Referitor la excepţiile de la regula de competenţă, această instanţă a reţinut că nu sunt incidente nici dispoziţiile art. 126 C. proc. civ. şi nici cele ale art. 106 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, care prevăd înregistrarea cererilor având ca obiect tutelă - dare de seamă ca dosare asociate, şi, ca atare, nu pot avea semnificaţia instituirii unei noi reguli (sau excepţii) de competenţă. Ca atare, competenţa de soluţionare a cauzei nu poate fi atrasă de competenţa stabilită în dosarul iniţial doar pentru că regulamentul prevede obligativitatea formării unui dosar asociat, interpretarea textului urmând a fi realizată prin raportare la raţiunea şi scopul acestuia, care este unul strict organizatoric, de evidenţă a dosarelor, şi nu unul de legiferare a competenţei.

Învestită prin declinare, Judecătoria Drăgăşani, prin sentinţa civilă nr. 316 din 14 iulie 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia şi a suspendat judecata pricinii până la pronunţarea soluţiei de stabilire a instanţei competente.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 94 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. şi a art. 114 din acelaşi cod, care stabilesc o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul/reşedinţa persoanei ocrotite de la data introducerii cererii de chemare în judecată, conform art. 107 alin. (2) C. proc. civ.

În continuare, în temeiul art. 129 alin. (2) pct. 3, art. 130 şi art. 131 C. proc. civ., a reţinut că instanţa competentă să judece cauza este Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti deoarece în actul de identitate persoana ocrotită este înregistrată în evidenţele oficiale cu domiciliul în Sectorul 4 al municipiului Bucureşti, iar punerea sub interdicţie s-a realizat prin sentinţa civilă nr. 1395/2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drăgăşani, pentru argumentele ce urmează:

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 114 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."

Prin cererea introductivă, înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti la data de 25 februarie 2021, reclamanta A., în calitate de tutore al interzisului B., a solicitat instanţei să aprobe darea de seamă anuală.

Se reţine că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, prezenta cauză se referă la instituţia tutelei interzisului, reglementată de Titlul III al C. civ., intitulat "Ocrotirea persoanei fizice".

Art. 107 alin. (1) C. civ. prevede că procedurile privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare "instanţă de tutelă".

Având în vedere obiectul cauzei deduse judecăţii, se constată că, în conformitate cu prevederile legale sus-menţionate, competenţa de soluţionare a cauzei revine judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, competenţă exclusivă reglementată de dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. având caracter de competenţă de ordine publică.

În privinţa noţiunii de domiciliu se reţine că, din punct de vedere procesual, dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul că prin domiciliu se înţelege acela pe care o persoană l-a stabilit de fapt, în localitatea în care trăieşte, scopul dispoziţiilor legale referitoare la domiciliu, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 153 C. proc. civ., fiind acela ca părţile aliate în litigiu să poată fi înştiinţate de existenţa procesului, pentru a da eficienţă dreptului la apărare.

De asemenea, dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. trebuie raportate la noţiunea de domiciliu, astfel cum este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice.

Astfel, conform art. 87 din C. civ.:

"domiciliul unei persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acela unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".

Este de necontestat că, potrivit art. 91 alin. (1) C. civ., dovada domiciliului sau a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, prin raportare la alin. (2) al art. 91 C. civ., stabilirea sau schimbarea domiciliului la o altă adresă decât cea din actul de identitate poate fi opusă persoanei care a cunoscut-o prin alte mijloace.

În speţă, Înalta Curte reţine că, aşa cum rezultă din copia cărţii de identitate aflată la dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, persoana pusă sub interdicţie, numita B., la data sesizării Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, respectiv 25 februarie 2021, era înregistrată în baza de date a Direcţiei privind evidenţa informatizată a persoanelor cu domiciliul în municipiul Bucureşti, b-dul x, nr. 17.

Înalta Curte constată însă că persoana pusă sub interdicţie nu locuieşte efectiv la respectiva adresă, ci în localitatea Drăgoeşti, judeţul Vâlcea, ca urmare a internării sale într-un centru de îngrijire unde se află internată de 2 ani, aspect relevat de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, dar şi de susţinerile tutorelui, consemnate, cu ocazia dezbaterilor orale, în cuprinsul încheierii de la termenul din 19 martie 2021 în faţa Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti.

Prin urmare, se reţine că, la data formulării prezentei cereri de chemare în judecată, menţiunile cuprinse în cartea de identitate a persoanei puse sub interdicţie nu corespund cu locuinţa efectivă a acesteia, aspect (re)cunoscut de partea care a iniţiat demersul judiciar.

În consecinţă, în raport de dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu dispoziţiile legale mai sus-menţionate, precum şi cu situaţia de fapt ce rezultă din înscrisurile aflate la dosar, se constată că domiciliul persoanei puse sub interdicţie este la locul la care aceasta se găseşte efectiv, respectiv în localitatea Drăgoesti, judeţul Vâlcea, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Drăgăşani.

În concluzie, faţă de cele sus-menţionate, Înalta Curte constată că revine Judecătoriei Drăgăşani competenţa teritorială de soluţionare a prezentei cauze.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drăgăşani.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 septembrie 2021.