Cassation barred for administrative compensation claims under Law 165/2013 limited to appeal only

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2021

Asupra cauzei de faţă, Înalta Curte constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă la data de 19.01.2018, reclamanţii A., B., C. şi D., în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, au solicitat instanţei să dispună:

- anularea parţială a Deciziei de validare parţială nr. 17514/26.10.2017, prin care s-a decis invalidarea parţială a Dispoziţiei Primarului Comunei Dăeni pentru cota de 1/4 din imobilul - construcţie situat în comuna Dăeni, judeţul Tulcea şi s-a emis decizia de compensare prin 7.663 puncte în favoarea acestora, a d-nei E. şi a dl. F.;

- obligarea pârâtei la emiterea unei noi dispoziţii care să valideze integral Dispoziţia Primarului Dăeni nr. 296/15.12.2017 şi reevaluarea numărului de puncte în funcţie de suprafaţa totală a imobilelor pentru care se acordă măsurile compensatorii;

- stabilirea numărului de puncte în mod real în funcţie de valoarea imobilelor pentru care se acordă măsurile compensatorii, întrucât valoarea de 7.663 de puncte este stabilită în mod neserios, superficial, care nici în prezent şi nici la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 nu putea servi achiziţionării unui imobil din categoria celui pentru care s-a dispus plata despăgubirilor.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 165/2013.

2. Hotărârea Tribunalului Bucureşti

Prin sentinţa nr. 597 din 28 martie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis cererea privind pe reclamanţii A., B., C. şi D..

A anulat decizia de validare parţială nr. 17514/26.10.2017, emisă de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi, pe cale de consecinţă, a obligat pârâta să emită o nouă decizie, de validare a Dispoziţiei primarului Comunei Dăeni, nr. 296, emisă la data de 15.12.2005, în favoarea reclamanţilor precum şi de acordare a măsurilor compensatorii cuvenite, sub forma punctelor, pentru întregul imobil - locuinţă demolată, în suprafaţă de 400 mp situat în comuna Dăeni, judeţul Tulcea, evaluat la 30.652 RON.

A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin decizia nr. 1250A din 13 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost admis apelul formulat de apelanta-pârâtă Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinţei civile nr. 597/28.03.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2018.

A fost schimbată parţial sentinţa, în sensul că anularea deciziei administrative contestate este doar parţială, respectiv doar sub aspectul numărului punctelor compensatorii cuvenite, care va fi de 11.494,54.

Au fost păstrate celelalte dispoziţii ale dispoziţiei administrative contestate.

A fost păstrată dispoziţia sentinţei civile atacate referitoare la cheltuielile de judecată.

A fost respinsă cererea intimatului privind acordarea cheltuielilor de judecată în apel.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, reclamanţii B., C., D. şi A. au declarat recurs.

5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi:

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

În procedura de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea acestuia, pentru depunerea punctelor de vedere, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Intimata - pârâtă Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a depus punct de vedere la raport, prin care a solicitat ca instanţa să constate inadmisibilitatea recursului formulat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului:

Analizând recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul prezentului litigiu îl constituie cererea prin care reclamanţii A., B., C. şi D. au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, anularea parţială a Deciziei de validare parţială nr. 17514/26.10.2017, prin care s-a decis invalidarea parţială a Dispoziţiei Primarului Comunei Dăeni pentru cota de 1/4 din imobilul - construcţie situat în comuna Dăeni, judeţul Tulcea şi s-a emis decizia de compensare prin 7.663 puncte în favoarea acestora, a d-nei E. şi a dl. F.; obligarea pârâtei la emiterea unei noi dispoziţii care să valideze integral Dispoziţia Primarului Dăeni nr. 296/15.12.2017 şi reevaluarea numărului de puncte în funcţie de suprafaţa totală a imobilelor pentru care se acordă măsurile compensatorii.

Cererea a fost formulată la 19.01.2018 şi a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania.

Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aplicabilă în prezenta speţă, prevede la art. 35 că:

"(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării. (2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), instanţa judecătorească se pronunţă asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile prezentei legi. (4) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului. (5) Cererile sau acţiunile în justiţie formulate în temeiul alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru."

Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului", iar art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Prin urmare, potrivit art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, decizia care face obiectul recursului este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs.

Conform principiului legalităţii o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Din coroborarea dispoziţiilor sus evocate, respectiv art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 cu art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. şi cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din acelaşi act normativ, rezultă că decizia nr. 1250 A din 13 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, nu este susceptibilă de recurs, fiind o hotărâre supusă numai căii de atac a apelului.

Faţă de cele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii B., C., D. şi A. împotriva deciziei nr. 1250 A din 13 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 septembrie 2021.