Peremption of revision petition due to six-month procedural inactivity
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Court of Cassation and Justice admitted the defense of peremption raised by the court ex officio and ordered the dismissal of the appellant's motion for revision, leaving the underlying judicial decision in force as the procedural instance was extinguished. The dispute concerned a procedural attempt to challenge a prior decision that had dismissed a revision motion as inadmissible; however, the appellant failed to take any procedural steps for over six months following the suspension of proceedings caused by their absence at a hearing without requesting judgment in absentia. Relying on Articles 416(1) and 420(1) of the Code of Civil Procedure, the Court applied the doctrine that a request for revision is automatically peremptory if left in neglect for more than six months due to the party's fault, a rule that constitutes an absolute and peremptory procedural exception enforceable ex officio to ensure the proper administration of justice.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 416 C. proc. civ, art. 420 alin. (1) C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ; Peremption of revision petition due to six-month procedural inactivity: Potrivit art. 416 C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive neimputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2021
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 6 august 2020 sub nr. x/2020 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, A. a formulat revizuire împotriva deciziei nr. 1539 din 16 iulie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire împotriva deciziei nr. 917 din 20 mai 2020, pronunţată de Înalta Curte în dosarul nr. x/2020.
Prin încheierea din 10 noiembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a suspendat judecata cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1539 din 16 iulie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., reţinând că, la apelul nominal, a lipsit revizuentul, iar acesta nu a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Prin rezoluţia din 7 iulie 2021, Înalta Curte, din oficiu, a stabilit termen de judecată la data de 28 septembrie 2021, în vederea discutării perimării cererii de revizuire declarată de A..
La acest termen, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiei de perimare, pe care o va admite pentru următoarele motive:
Potrivit art. 416 C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive neimputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".
Conform art. 420 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata şi din oficiu.
Reglementată ca o excepţie de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepţia de perimare este peremptorie, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află şi este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părţilor dar şi în interesul unei bune administrări a actului de justiţie.
Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, existând în acest sens o prezumţie simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruinţă în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.
În speţă, de la data când a intervenit suspendarea, 10 noiembrie 2020, au trecut mai mult de 6 luni, timp în care revizuentul nu a îndeplinit vreun act de procedură prin care să fie întrerupt cursul suspendării, lăsând cauza în nelucrare pentru o perioadă ce depăşeşte termenul reglementat de art. 416 alin. (1) C. proc. civ.
Faţă de cele ce preced, având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni se datorează culpei părţii, în baza art. 416 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată perimată cererea de revizuire cu a cărei soluţionare a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1539 din 16 iulie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, la Completul de 5 judecători.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 septembrie 2021.