Ex officio peremption of appeal due to statutory six-month procedural inactivity
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s petition by declaring the appeal (recurs) extinguished (perimat) ex officio, leaving the Lower Court of Appeal Suceava’s decision of 12 March 2020—which had dismissed the challenge to the judicial tax assessment for a relocation request—unchanged and in force. The dispute involved a procedural appeal against a tax assessment order in a civil relocation case, where the proceedings at the High Court level were suspended on 15 December 2020 due to the parties’ failure to appear, and neither party took any procedural action for more than six months thereafter. Applying Article 416(1) of the Civil Procedure Code, the court held that the appeal was perished by right due to the statutory six-month period of inactivity attributable to the parties' fault, and under Article 420(1) of the same code, it deemed the court empowered to raise and resolve the exception of peremption ex officio, resulting in the termination of the appeal procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 416 C. proc. civ, art. 420 alin. (1) C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ; Ex officio peremption of appeal due to statutory six-month procedural inactivity: Potrivit art. 416 C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive neimputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2021
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 21 august 2020 sub nr. x/2020/a1 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă petentul A. a declarat recurs împotriva încheierii nr. 9 din data de 12 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, prin care s-a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilită pentru cererea de strămutare ce face obiectul dosarului nr. x/2020 al Curţiide Apel Suceava.
Dosarul a fost repartizat completului de judecată nr. 9 care, prin rezoluţia de primire din 3 noiembrie 2020, a fixat termen de judecată la 15 decembrie 2020 în vederea soluţionării cererii de recurs.
Prin încheierea din 15 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a suspendat judecarea cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., reţinând că, la apelul nominal au lipsit părţile, iar acestea nu au solicitat judecata cauzei în lipsă.
Prin rezoluţia din 7 iulie 2021, Înalta Curte, din oficiu, a stabilit termen de judecată la data de 28 septembrie 2021, în vederea discutării perimării cererii de recurs.
La acest termen, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiei de perimare, pe care o va admite pentru următoarele motive:
Potrivit art. 416 C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive neimputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".
Conform art. 420 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata şi din oficiu.
Reglementată ca o excepţie de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepţia de perimare este peremptorie, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află şi este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părţilor, dar şi în interesul unei bune administrări a actului de justiţie.
Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, existând în acest sens o prezumţie simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruinţă în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.
În speţă, de la data când a intervenit suspendarea, 15 decembrie 2020, au trecut mai mult de 6 luni, timp în care nici una din părţi nu a îndeplinit vreun act de procedură prin care să fie întrerupt cursul suspendării, lăsând cauza în nelucrare pentru o perioadă ce depăşeşte termenul reglementat de art. 416 alin. (1) C. proc. civ.
Faţă de cele ce preced, având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni se datorează culpei părţii, în baza art. 416 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată perimată cererea de recurs cu a cărei soluţionare a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii nr. 9 din data de 12 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, la Completul de 5 judecători.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 septembrie 2021.