Exclusive territorial competence for family protection claims based on the minor's de facto habitual residence over registered domicile

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti la 9 septembrie 2020, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând stabilirea locuinţei minorului C. la domiciliul reclamantei, exercitarea autorităţii părinteşti în comun, obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului în funcţie de veniturile pe care acesta le realizează şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea de chemare în judecată se întemeiază pe dispoziţiile art. 400 alin. (1), art. 483, art. 496, art. 499, art. 505 alin. (2), art. 529 şi art. 532 C. civ.

II. Hotărârea Judecătoriei Găeşti:

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti la 9 septembrie 2020, fiind alocat prim termen de judecată la 24 noiembrie 2020.

La 8 octombrie 2020, pârâtul a formulat întâmpinare, arătând că este de acord cu stabilirea locuinţei minorului la mamă.

Prin sentinţa civilă nr. 1509 din 24 noiembrie 2020, Judecătoria Găeşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În motivare, instanţa a reţinut că, faţă de obiectul cererii şi dispoziţiile art. 94 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., art. 129 alin. (2), pct. 3 C. proc. civ. şi ale art. 114 C. proc. civ., competenţa teritorială este exclusivă şi aparţine instanţei în raza căreia are stabilit domiciliul minorul alături de mamă.

În raport cu dispoziţiile art. 87, art. 91 şi art. 92 C. civ., instanţa a constatat că minorul a locuit alături de mama sa, reclamanta, care are domiciliul în Bucureşti, conform menţiunilor din cartea de identitate.

Analizând legătura cu localitatea Produleşti la momentul promovării acţiunii prin prisma noţiunii de "reşedinţă obişnuită" a reclamantei şi a minorului, a reţinut că nu este suficientă cât să justifice competenţa Judecătoriei Găeşti, deoarece reclamanta are reşedinţa în Produleşti din 31 august 2020, iar cererea de chemare în judecată a fost promovată la 9 septembrie 2020.

A motivat că se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită într-o zonă geografică specifică persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o perioadă suficient de mare de timp cât să releve elementul de continuitate.

III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti:

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la 29 decembrie 2020, fiind stabilit prim termen de judecată la 9 martie 2020.

La 16 februarie 2021, reclamanta A. a depus note de şedinţă prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 3474 din 23 aprilie 2021, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În considerentele hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut că, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, competenţa teritorială a instanţei se determină potrivit dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ., conform cărora cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, fiind vorba despre o competenţă exclusivă.

Cu privire la situaţia de fapt, instanţa a reţinut că minorul locuieşte alături de mama sa, pe raza comunei Produleşti, jud. Dâmboviţa, astfel cum rezultă din reşedinţa acesteia. De asemenea, a avut în vedere că pârâtul nu contestă că locuinţa efectivă a minorului este în comuna Produleşti, în fapt minorul locuind din anul 2020 cu reclamanta în această comună.

Câtă vreme minorul şi reclamanta nu mai au nicio legătură cu locuinţa de pe raza Sectorului 1 Bucureşti, instanţa reţine că nu se poate declara competentă doar pentru că în cartea de identitate a mamei domiciliul acesteia figurează în Sectorul 1 Bucureşti, dacă în fapt părţile nu mai au legătură cu această locuinţă şi domiciliul real, faptic, al minorului, se află pe raza Judecătoriei Găeşti.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Găeşti şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, ambele instanţe făcând aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Este de reţinut că, în stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze litigiul de faţă, interesează unde se afla locuinţa în fapt a minorului la data promovării acţiunii.

În conformitate cu dispoziţiile art. 107 C. civ., "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii".

Potrivit prevederilor art. 76 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "Până la organizarea instanţelor de tutelă şi familie, judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori şi familie vor îndeplini rolul de instanţe de tutelă şi familie, având competenţa stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum şi reglementărilor speciale în vigoare".

Prin dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., se stabileşte competenţa teritorială a instanţelor în ceea ce priveşte cererile în materie de tutelă şi familie: "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."

În conformitate cu dispoziţiile art. 92 alin. (1) C. civ., domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate de exerciţiu în condiţiile prevăzute de lege este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic, iar conform prevederilor art. 91 C. civ., dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei se reţine că reclamanta este părintele cu care minorul locuieşte în mod statornic, aşadar domiciliul minorului a cărei ocrotire se solicită se stabileşte în raport cu domiciliul acesteia.

Reclamanta a declarat că locuieşte în comuna Produleşti, judeţul Dâmboviţa şi a făcut dovada reşedinţei sale în conformitate cu prevederile art. 91 alin. (1) C. civ., întrucât conform menţiunilor din cartea de identitate aceasta are stabilită reşedinţa în această localitate începând din 31 august 2020, prin urmare acesta este domiciliul în fapt al minorului. De altfel, nici pârâtul nu a contestat că locuinţa efectivă a minorului este în comuna Produleşti.

Având în vedere că, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, minorul locuieşte, în mod statornic, împreună cu mama sa în comuna Produleşti, judeţul Dâmboviţa, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Găeşti, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 135 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Găeşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 septembrie 2021.