Determining enforcement jurisdiction by domicile: conflict of competency resolved by current official residency records over expired identity card address

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2021

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca la 21 decembrie 2020, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata B. S.A., anularea tuturor actelor şi formelor de executare silită şi desfiinţarea executării silite care face obiectul dosarului execuţional nr. x/2020 al C., înlăturarea obligaţiei de plată a cheltuielilor de executare, precum şi suspendarea executării silite, cu obligarea creditorului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 2640 din 19 aprilie 2021, Judecătoria Cluj Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Reţinând incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a arătat că la data sesizării executorului judecătoresc, domiciliul debitoarei A. se afla în Bucureşti, B-dul x, nr. 47, bl. E3a, acesta fiind criteriul relevant pentru determinarea instanţei de executare, motiv pentru care aparţine Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 7045 din 24 iunie 2021, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

În motivarea soluţiei de declinare s-a reţinut că, potrivit informaţiilor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, la data deschiderii dosarului execuţional nr. x/2020 al C., reşedinţa debitoarei se afla în municipiul Cluj Napoca. Totodată, instanţa a arătat că deşi domiciliul debitoarei figurează în circumscripţia teritorială a Sectorului 3 Bucureşti încă din 1999, valabilitatea actului de identitate eliberat pe această adresă a depăşit perioada de 10 ani, iar vârsta contestatoarei nu justifică emiterea unui cărţi de identitate pe o perioadă nelimitată. În consecinţă, în cauză instanţa de executare este Judecătoria Cluj Napoca, conform art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., care a şi încuviinţat executarea silită.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cererii deduse judecăţii îl constituie contestaţia la executare formulată de contestatoarea A. în contradictoriu cu intimata B. S.A., prin care s-a solicitat anularea tuturor actelor şi formelor de executare silită şi desfiinţarea executării silite care face obiectul dosarului execuţional nr. x/2020 al C., înlăturarea obligaţiei de plată a cheltuielilor de executare, precum şi suspendarea executării silite, cu obligarea creditorului la plata cheltuielilor de judecată.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum în mod corect au reţinut cele două instanţe aflate în conflict.

Potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (1) teza 1 C. proc. civ. instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Chestiunea care a determinat însă ivirea prezentului conflict de competenţă a fost determinată de interpretarea diferită pe care instanţele au dat-o noţiunii de domiciliu al debitorului din cuprinsul dispoziţiilor legale anterior redate.

În Capitolul III Secţiunea a II-a din C. civ. sunt definite noţiunile de "domiciliu" şi de "reşedinţă".

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 87 C. civ., "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală". De asemenea, art. 89 din acelaşi cod prevede că "(1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispoziţiilor legii speciale. (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenţia de a avea acolo locuinţa principală. (3) Dovada intenţiei rezultă din declaraţiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declaraţii, din orice alte împrejurări de fapt."

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. cu dispoziţiile art. 87 şi art. 89 C. civ., reiese că noţiunea de "domiciliu" cuprinsă în dispoziţiile art. 651 C. proc. civ. se referă la adresa unde persoana declară că îşi are locuinţa principală, locuinţa în fapt.

Raţiunile pentru care legiuitorul a legat competenţa teritorială a instanţelor de executare de adresa de domiciliu sau de reşedinţa debitorului, privesc o mai bună administrare a probelor, respectiv faptul că, de cele mai multe ori, bunurile pe care debitorul le deţine, se regăsesc la locul unde acesta îşi are locuinţa stabilă, respectiv domiciliul.

Noţiunea de "domiciliu" care interesează regulile procedurii civile în general şi, implicit, competenţa de soluţionare a cererii pendinte, în particular, nu corespunde unei interpretări stricto sensu, ci aceasta poate fi asimilată şi unei situaţii de fapt, relevate de înscrisuri apte a proba această împrejurare de fapt, deoarece scopul normelor care guvernează procesul civil este acela al asigurării cunoaşterii procesului şi a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia. Or, în cauza de faţă, numai stabilirea în favoarea instanţei în care reclamantul îşi are reşedinţa, conform evidenţelor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, poate răspunde acestor deziderate. Proximitatea domiciliului de fapt al debitorului faţă de instanţa de executare îi facilitează acestuia accesul efectiv la justiţie, iar măsurile de executare silită faţă de bunurile mobile/imobile se pot derula mai eficient.

În conformitate cu dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., în vederea determinării instanţei competente să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite, se impune a fi luată în considerare data sesizării organului de executare - momentul la care a fost înregistrată cererea privind executarea silită la biroul executorului judecătoresc.

În cauză, cererea privind executarea silită a fost înregistrată pe rolul C. la 24 august 2021 - aceasta constituind data sesizării organului de executare, dată la care, astfel cum rezultă din evidenţa existentă în baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (înscrisul de la dosarul Judecătoriei Cluj Napoca) reşedinţa debitoarei era stabilit în municipiul Cluj Napoca, Cal. Dorobanţilor nr. 97, cl. 9A, sc, 3. Se reţine, totodată că, nu se poate valorifica adresa menţionată în cartea de identitate având în vedere faptul că în raport de data eliberării acesteia - 22 aprilie 2019, valabilitatea actului a depăşit perioada de 10 ani.

Prin urmare, având în vedere menţiunile din cuprinsul evidenţelor oficiale, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Cluj Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2021.