Negative jurisdictional conflict resolved: debtor’s enforcement challenge assigned to Bucharest Sector 5 Court.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict in favor of the Bucharest Sector 5 Court, establishing that this court has exclusive territorial jurisdiction to hear the debtor’s challenge to enforcement (contestație la executare) against a forced execution initiated by a bailiff. The debtor, the Ministry of Justice, sought annulment of the summons and subsequent enforcement acts, suspension of execution, and restitution; the lower courts had diverged, with the Cluj-Napoca Court declining jurisdiction to Bucharest Sector 5, which in turn declined back to Cluj-Napoca. Applying Articles 714(1) and 651(1) and (3) of the Civil Procedure Code, the Court held that the competent enforcement court is the court in whose jurisdiction the debtor’s registered office is located at the time the enforcement body was seized—here, Bucharest Sector 5—and that the prior authorization of enforcement by the Cluj-Napoca Court did not automatically confer jurisdiction over subsequent challenges, especially since that authorization itself was contested. The ruling is final and definitive, favoring the Bucharest Sector 5 Court’s jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 127 C. proc. civ, art. 112 alin. (1) C. proc. civ, art. 666 alin. (1) C. proc. civ, art. 714 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (3) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict resolved: debtor’s enforcement challenge assigned to Bucharest Sector 5 Court: The debtor, the Ministry of Justice, sought annulment of the summons and subsequent enforcement acts, suspension of execution, and restitution; the lower courts had diverged, with the Cluj-Napoca Court declining jurisdiction to Bucharest Sector 5, which in turn declined back to Cluj-Napoca. Applying Articles 714(1) and 651(1) and (3) of the Civil Procedure Code, the Court held that the competent enforcement court is the court in whose jurisdiction the debtor’s registered office is located at the time the enforcement body was seized—here, Bucharest Sector 5—and that the prior authorization of enforcement by the Cluj-Napoca Court did not automatically confer jurisdiction over subsequent challenges, especially since that authorization itself was contested. The ruling is final and definitive, favoring the Bucharest Sector 5 Court’s jurisdiction.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for the High Court to resolve the negative conflict of jurisdiction and designate the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2021
asupra conflictului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca la 30 iulie 2020, contestatorul Ministerul Justiţiei, în contradictoriu cu intimaţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite începută de M., în dosarul execuţional nr. x/2020, solicitând instanţei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună: anularea somaţiei emisă la 8 iulie 2020, precum si anularea tuturor actelor subsecvente efectuate de M.; suspendarea executării silite până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare şi întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare.
Prin sentinţa civilă nr. 1443 din 4 martie 2021, Judecătoria Cluj Napoca, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.
În considerentele hotărârii, s-a reţinut că instanţa de executare este cea de la sediul debitorului, stabilită conform art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.
Întrucât contestaţia la executare ce formează obiectul prezentului dosar a fost formulată de contestatorul debitor Ministerul Justiţiei, competenţa urmează a fi stabilită prin raportare la prevederile anterior menţionate, respectiv în favoarea instanţei de executare, în speţă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, sediul debitorului Ministerul Justiţiei.
La rândul său, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 4487 din 20 mai 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat, din oficiu, judecata cauzei şi a înaintat dosarul instanţei supreme în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Aceasta a reţinut drept incidente, pentru stabilirea competenţei instanţei, prevederile art. 714 alin. (1) şi 651 alin. (1) C. proc. civ., precum şi că, în cadrul dosarului de executare nr. 127/E/2020 al M., executarea silită se desfăşoară şi împotriva debitorilor Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Bihor şi Ministerul Finanţelor Publice.
Luând în considerare pluralitatea de debitori, executorul judecătoresc a înţeles să învestească iniţial Judecătoria Oradea, care prin încheierea nr. 2751 din 29 mai 2020 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite formulată în dosarul de executare nr. 127/E/2020 al M., în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, instanţă care prin încheierea civilă nr. 5005/CC/2020 din 16 iunie 2020 a admis cererea de încuviinţare a executării silite.
Faţă de particularitatea situaţiei de fapt, constând în aceea că instanţa de executare iniţial învestită de către executorul judecătoresc cu cererea de încuviinţare a executării silite împotriva debitorilor prevăzuţi în titlul executoriu şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, în temeiul art. 127 C. proc. civ., respectiv că această din urmă instanţă a încuviinţat executarea silită, se concluzionează că Judecătoria Cluj Napoca este instanţa de executare competentă să soluţioneze orice incident în legătură cu procedura execuţională obiect al dosarului de executare silită nr. x/2020, aflat pe rolul M..
Instanţa a reţinut că sunt incidente prevederile art. 112 alin. (1) C. proc. civ., iar conform dispoziţiilor art. 116 din acelaşi act normativ, alegerea de competenţă aparţine reclamantului [în speţă executorului judecătoresc ce a sesizat instanţa de executare conform art. 666 alin. (1) C. proc. civ..]
A concluzionat că, în temeiul dispoziţiilor menţionate, Judecătoriei Cluj Napoca îi aparţine competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, care a şi reţinut calitatea sa de instanţă de executare în momentul pronunţării încheierii de încuviinţare a executării silite.
Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa soluţionării contestaţiei la executare revine Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, pentru considerentele ce succed:
Obiectul cauzei de faţă îl reprezintă contestaţia formulată de debitorul Ministerul Justiţiei, în contradictoriu cu intimata intimaţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., împotriva executării silite începute de M. în dosarul execuţional nr. x/2020 prin care s-a solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună: anularea somaţiei emisă la 8 iulie 2020, precum si anularea tuturor actelor subsecvente efectuate de M.; suspendarea executării silite până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare şi întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare.
Potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare.
Prevederile art. 651 alin. (1) din acelaşi cod dispun că "instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".
Conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ., "instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".
Având în vedere că debitorul contestator Ministerul Justiţiei are, la data sesizării organului de executare, sediul în Bucureşti, str. x, Înalta Curte reţine că instanţa de executare competentă să soluţioneze contestaţia la executare este Judecătoria sectorului 5 Bucureşti.
Împrejurarea că, prin încheierea nr. 5005/CC/2020 din 16 iunie 2020, Judecătoria Cluj Napoca a încuviinţat executarea silită privind pe creditorii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. şi pe debitorii Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea, nu este de natură să atragă în mod automat competenţa acesteia şi pentru soluţionarea contestaţiei la executare, atâta timp cât sediul debitorului se află în sectorul 5 al municipiului Bucureşti.
Pe de altă parte, însăşi încheierea de încuviinţare a executării silite nr. 5005/CC/2020 din 16 iunie 2020, pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca, a fost contestată în prezentul litigiu.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2021.