Competence for contestation against forced execution: territorial jurisdiction of enforcement court based on principal debtor's headquarters

Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2021

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 10.09.2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Justiţiei, în contradictoriu cu intimata A., a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite începută de BEJ B. în dosarul execuţional nr. x/2019 şi a tuturor actelor comunicate, respectiv, somaţia emisă la data de 10.08.2020 şi înregistrată la Ministerul Justiţiei la data de 21.08.2020 sub nr. x/21.08.2020, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, raportului de expertiză contabilă întocmit de exp. contabil C., şi a tuturor actelor de executare emise sau care vor fi emise în acest dosar de executare silită, precum şi împotriva încheierii de încuviinţare a executării silite din 16.04.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020 de Judecătoria Alba Iulia.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 666 C. proc. civ.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa nr. 259/12.02.2021, Judecătoria Alba Iulia a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti.

În esenţă, instanţa a reţinut că, întrucât sediul debitorului din prezenta contestaţie la executare, respectiv Ministerul Justiţiei, se află în raza teritorială a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, în raport de dispoziţiile art. 651 C. proc. civ. care statuează că instanţa de executare este cea în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, sediul debitorului, competenţa de soluţionare aparţine acestei instanţe.

Prin sentinţa nr. 4965/04.06.2021, Judecătoria Sector 5 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că din cei 52 de creditori urmăritori ai unor drepturi salariale identice în cadrul Curţii de Apel Cluj, din cuprinsul dosarului de executare silită nr. x/2020 al BEJ B. rezultă că intimata A. a înteles să formuleze singura cererea de executare, iar această executare a fost încuviinţată doar pentru această intimată prin încheierea Judecătoriei Alba Iulia.

În aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ., este competentă să soluţioneze cauza având ca obiect contestaţie la executare una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate aceleia în care functioneaza creditorii.

Având în vedere că Ministerul Justiţiei, contestator în cauză, a ales, dintre aceste instanţe, să adreseze contestaţia la executare Judecătoriei Alba Iulia, această din urmă instanţă este competentă să soluţioneze cauza, iar nu Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

Pe de altă parte, Judecatoria Cluj-Napoca, iniţial învestită cu solutionarea cererii de încuviinţare, a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, invocând prevederile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., după cum rezultă din cuprinsul încheierii pronunţate la 07.04.2020.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, pentru următoarele argumente:

Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competenţă este o contestaţie la executare formulată împotriva actelor emise în dosarul de executare nr. 1519/2019, precum şi împotriva încheierii de încuviinţare a executării silite din 16.04.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Alba Iulia, de către debitorul Ministerul Justiţiei.

Dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., reglementând instanţa competentă a soluţiona contestaţia, prevăd că aceasta se introduce la instanţa de executare.

În termenii art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

De asemenea, instanţa de executare este cea care, în sensul art. 651 alin. (3) C. proc. civ., soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente privitoare la executare, ceea ce accentuează necesitatea stabilităţii şi predictibilităţii determinării acestei instanţe.

Or, în speţă, actele îndeplinite în procedura de executare silită din dosarul de executare, care fac obiectul contestaţiei la executare, sunt formulate împotriva debitorului Ministerul Justiţiei.

Faptul că Judecătoria Alba Iulia a pronunţat încheierea de încuviinţare a executării nu determină stabilirea competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea respectivei instanţe, în raport de textele de lege menţionate care reglementează expres instanţa competentă prin raportare la sediul debitorului.

Se reţine, totodată, că încheierea de încuviinţare a executării silite este pronunţată într-o procedură necontencioasă, iar, potrivit art. 535 C. proc. civ., nu are autoritate de lucru judecat, aceasta putând a fi cenzurată, conform art. 666 alin. (6) din cod, în cadrul contestaţiei la executare, introdusă în condiţiile prevăzute de lege, inclusiv cu privire la competenţa instanţei care a emis-o.

Faptul că în dosarul de executare sunt mai mulţi debitori şi că încheierea de încuviinţare a executării silite a fost pronunţată împotriva mai multor debitori, în raport de dispoziţiile art. 112 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., prezintă relevanţă în raport de dispoziţiile art. 122 alin. (1) teza a II a C. proc. civ., respectiv atunci când sunt mai mulţi pârâţi, printre care şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali.

Or, în speţă, Ministerul Justiţiei este debitor principal, întrucât este ordonator principal de credite pentru ceilalţi debitori, iar contestaţia la executare care face obiectul dezînvestirilor reciproce este formulată numai de acest debitor principal, Ministerul Justiţiei.

Pentru aceste considerente, cum sediul debitorului Ministerul Justiţiei este în sectorul 5, Bucureşti, regulatorul de competenţă va fi pronunţat în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 22 septembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.