Competence for execution objection: seat of principal debtor overrides authorization court in multi-debitor enforcement

Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2021

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 08.09.2020, sub nr. dosar x/2020, contestatorul Ministerul Justiţiei a solicitat, în contradictoriu cu intimatul A., suspendarea executării silite începute de către BEJ B. şi a tuturor actelor ce i-au fost comunicate, respectiv, somaţia de plată emisă în dosar la data de 06.08.2020, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, raportul de expertiză contabilă întocmit de către expertul contabil C., şi a tuturor actelor de executare emise sau care vor fi emise în acest dosar de executare silită, precum şi împotriva încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 1293/16.04.2020 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul nr. x/2020. A solicitat suspendarea executării silite începute de către BEJ B. în dosarul nr. x/2019, până la soluţionarea prezentei contestaţii; pe cale de excepţie, să se constate prescris dreptul intimatei - creditoare de a obţine executarea silită; anularea Somaţiei şi a tuturor actelor emise de BEJ B. în dosarul execuţional nr. x/2019, precum şi a încheierii de încuviinţare a executării silite; întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 723 şi urm. C. proc. civ.

În drept, contestatorul a invocat dispoziţiile art. 666 C. proc. civ.

Intimatul a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Alba Iulia şi a solicitat declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin încheierea nr. 18/15.01.2021, Judecătoria Alba Iulia a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti.

În raport de dispoziţiile art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a reţinut că legiuitorul a instituit o competenţă teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei de la sediul debitorului, neexistând niciun temei legal pentru stabilirea competenţei prin raportare la instanţa care a încuviinţat executarea.

A constatat că în speţă contestatorul-debitor Ministerul Justiţiei are sediul în circumscripţia Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, în favoarea căreia a declinat competenţa de soluţionare a cauzei.

Prin sentinţa nr. 2974/06.04.2021, Judecătoria Sector 5 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că în cadrul dosarului de executare nr. 1501/2019 al BEJ B., executarea silită se desfăşoară împotriva Curţii de Apel Cluj, Tribunalului Cluj şi Ministerului Justiţiei.

Luând în considerare pluralitatea de debitori, executorul judecătoresc a înţeles să învestească Alba Iulia, iar prin încheierea nr. 1293/16.04.2020 pronunţată de către Judecătoria Alba Iulia în cadrul dosarului nr. x/2020 a fost încuviinţată executarea silită în dosarul execuţional nr. x/2019 împotriva debitorilor Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj şi Ministerul Justiţiei.

Prin urmare, având în vedere dispoziţiile legale anterior menţionate, competenţa de soluţionare a prezentei cereri revine Judecătoriei Alba Iulia, care a şi reţinut calitatea sa de instanţă de executare în momentul pronunţării încheierii de încuviinţare a executării silite.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, pentru următoarele argumente:

Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competenţă este o contestaţie la executare formulată împotriva actelor emise în dosarul de executare nr. 1501/2019, a executării silite, precum şi împotriva încheierii de încuviinţare a executării silite din data de 16.04.2020 a Judecătoriei Alba Iulia pronunţată în dosarul nr. x/2020.

Dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., reglementând instanţa competentă a soluţiona contestaţia, prevăd că aceasta se introduce la instanţa de executare.

În termenii art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

De asemenea, instanţa de executare este cea care, în sensul art. 651 alin. (3) C. proc. civ., soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente privitoare la executare, ceea ce accentuează necesitatea stabilităţii şi predictibilităţii determinării acestei instanţe.

Or, în speţă, actele îndeplinite în procedura de executare silită din dosarul de executare, care fac obiectul contestaţiei la executare, sunt formulate împotriva debitorului Ministerul Justiţiei.

Faptul că Judecătoria Alba Iulia a pronunţat, la 16.04.2020, încheierea de încuviinţare a executării nu determină stabilirea competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea respectivei instanţe, în raport de textele de lege menţionate care reglementează expres instanţa competentă prin raportare la sediul debitorului.

Se reţine, totodată, că încheierea de încuviinţare a executării silite este pronunţată într-o procedură necontencioasă, iar, potrivit art. 535 C. proc. civ., nu are autoritate de lucru judecat, aceasta putând a fi cenzurată, conform art. 666 alin. (6) din cod, în cadrul contestaţiei la executare, introdusă în condiţiile prevăzute de lege, inclusiv cu privire la competenţa instanţei care a emis-o.

Faptul că în dosarul de executare sunt mai mulţi debitori şi că încheierea de încuviinţare a executării silite a fost pronunţată împotriva debitorilor Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Cluj şi Tribunalul Cluj, prezintă relevanţă în raport de dispoziţiile art. 112 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., respectiv atunci când sunt mai mulţi pârâţi, printre care şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali.

Or, în speţă, Ministerul Justiţiei este debitor principal, întrucât este ordonator principal de credite pentru ceilalţi debitori, iar contestaţia la executare care face obiectul dezînvestirilor reciproce este formulată numai de acest debitor principal, Ministerul Justiţiei.

Pentru aceste considerente, cum sediul debitorului Ministerul Justiţiei este în sectorul 5, Bucureşti, regulatorul de competenţă va fi pronunţat în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 22 septembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.