Nullity of extraordinary appeal for failure to articulate statutory grounds of illegality in peremption decision

Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2021

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin decizia nr. 502/R/24.06.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă a constatat perimat recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 226/R/11.09.2019 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV a civilă.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că judecata recursului a fost suspendată la data de 27.02.2020, pentru lipsă nejustificată a părţii, iar de la această dată şi până la data împlinirii termenului de perimare nu s-a îndeplinit vreun act de procedură care să împiedice perimarea.

Chiar pornind de la premisa că Decretul Preşedintelui Românei nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020) şi Decretul Preşedintelui Românei nr. 240 din 14 aprilie 2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020) au intervenit în interiorul termenului de perimare şi au întrerupt termenul de perimare (deci situaţia cea mai avantajoasă pentru petentă), un nou termen de perimare de un an s-a scurs de la încetarea stării de urgenţă (15.05.2020) şi până la reţinerea cauzei spre soluţionarea excepţiei de perimare a recursului (27.05.2021).

2. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii, în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 1,4,5,8,9 C. proc. civ. a declarat recurs A., arătând că judecata cauzei s-a bazat pe acte false, situaţie faţă de care solicită înscrierea în fals şi efectuarea unei expertize grafice de specialitate. A mai arătat recurenta că solicită daune cominatorii pentru fiecare parte de câte 100 euro/zi până la intrarea în legalitate. De asemenea, solicită poprirea asigurătorie pentru recuperarea prejudiciului şi câte 100 euro/zi daune cominatorii pentru fiecare membru al completului de judecată pentru refuzul nejustificat de a i se pune la dispoziţie dosarul pentru studiu.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Potrivit art. 3021 lit. a) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind evidenţiate limitativ de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din acelaşi cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Decizia supusă recursului este una de constatare a perimării pentru lăsarea cauzei în nelucrare peste intervalul de timp permis de lege, urmare a suspendării judecăţii determinată de lipsa nejustificată a părţilor la termenul de judecată şi inexistenţa unei solicitări de judecată în lipsă.

Motivarea acestei hotărâri justifică constatarea sancţiunii perimării, inclusiv cu luarea în considerare a intervalului de timp situat în interiorul stării de urgenţă.

Ignorând conţinutul acestei motivări, recurenta arată, prin memoriul de recurs, că judecata cauzei s-a bazat pe acte false, situaţie faţă de care solicită înscrierea în fals şi efectuarea unei expertize grafice de specialitate; că solicită daune cominatorii pentru fiecare parte de câte 100 euro/zi până la intrarea în legalitate; că solicită poprirea asigurătorie pentru recuperarea prejudiciului şi câte 100 euro/zi daune cominatorii pentru fiecare membru al completului de judecată pentru refuzul nejustificat de a i se pune la dispoziţie dosarul pentru studiu.

Faţă de cele arătate, se constată că aspectele supuse analizei în calea extraordinară de atac a recursului vizează chestiuni ce nu se raportează la soluţia conţinută în hotărârea atacată, ceea ce are drept consecinţă imposibilitatea încadrării criticilor acesteia în vreunul din punctele art. 304 C. proc. civ.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept, iar când criticile formulate nu se raportează punctual, la conţinutul deciziei supusă acestei căi extraordinare de atac, chiar încadrate sau încadrabile în drept, atrag nulitatea recursului, întrucât sunt străine problemelor rezolvate prin respectiva hotărâre.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte urmează a constata, în conformitate cu art. 306 alin. (1) C. proc. civ., că recursul dedus judecăţii este lovit de nulitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurenta-petentă A. împotriva deciziei nr. 502/R din 24 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 septembrie 2021.