Territorial jurisdiction for opposition to forced execution: competence of the court that authorized the execution versus the debtor's domicile

Şedinţa publică din data de 21 septembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă;

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, la data de 11 septembrie 2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Justiţiei a chemat în judecată pe intimata A., solicitând: suspendarea executării silite începute de către Biroul Executorului Judecătoresc B. până la soluţionarea contestaţiei la executare, admiterea excepţiei prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită, anularea somaţiei şi a tuturor actelor emise de Biroul Executorului Judecătoresc B. în dosarul de executare, precum şi a încheierii de încuviinţare a executării silite, întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 723 şi urm. C. proc. civ.

La data de 27 octombrie 2020, contestatorul a formulat completare la contestaţia la executare prin care a contestat modul de calcul al sumelor stabilite prin raportul de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit de expert C., anexat unei adrese transmise contestatorului de către executorul judecătoresc, reiterând criticile invocate prin contestaţia la executare introductivă de instanţă sub aspectul nerespectării prevederilor art. 628 C. proc. civ.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 666 din C. proc. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin încheierea civilă nr. 320 din 19 februarie 2021, Judecătoria Alba Iulia a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de intimată prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Pentru a pronunţa această hotărâre, raportându-se la dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi cele ale art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., Judecătoria Alba Iulia a reţinut că, în speţă, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare revine judecătoriei în a cărei cicrumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, sediul debitorului, respectiv Ministerul Justiţiei, întrucât prin reţinerea competenţei în cadrul procedurii distincte a încuviinţării executării silite nu a operat o prorogare de competenţă şi în ceea ce priveşte soluţionarea contestaţiei la executare.

Totodată, a apreciat că în cauză nu se pune problema incidenţei art. 112 C. proc. civ. ce instituie o competenţă alternativă pentru formularea acţiunii împotriva mai multor pârâţi atâta timp cât părţi sunt doar contestatorul-debitor Ministerul Justiţiei şi creditoarea-intimată A., iar nu şi ceilalţi debitori (Curtea de Apel Cluj şi Tribunalul Cluj), în raport de care s-au reţinut dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. în dosarul având ca obiect încuviinţarea executării silite.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 3959 din 05 mai 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia. Totodată, a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi Judecătoria Alba Iulia şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, coroborând dispoziţiile art. 112, art. 116, art. 127 alin. (1) şi (3) şi art. 651 alin. (3) C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a apreciat că competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare aparţine Judecătoriei Alba Iulia, având în vedere că este instanţa care a încuviinţat executarea silită, fiind situată în circumscripţia unei curţi de apel învecinate Curţii de Apel Cluj din cadrul căreia face parte Judecătoria Cluj Napoca, instanţa iniţial sesizată cu cererea de încuviinţare a executării silite, iar în aplicarea principiului unicităţii instanţei de executare, una şi aceeaşi instanţă trebuie să soluţioneze toate contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente care apar în cursul aceleiaşi proceduri execuţionale.

II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, în considerarea argumentelor ce succed:

În ceea ce priveşte legalitatea învestirii în vederea soluţionării conflictului de competenţă, Înalta Curte constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, contestatorul Ministerul Justiţiei, în contradictoriu cu intimata A., a solicitat suspendarea executării silite începute de către Biroul Executorului Judecătoresc B. până la soluţionarea contestaţiei, admiterea excepţiei prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită, anularea somaţiei şi a tuturor actelor emise de Biroul Executorului Judecătoresc B. în dosarul de executare, precum şi a încheierii de încuviinţare a executării silite, întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 723 şi urm. C. proc. civ.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispoziţiile art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) şi (3) din acelaşi cod.

Competenţa teritorială în soluţionarea contestaţiei la executare pendinte este reglementată, astfel cum au reţinut şi instanţele care s-au declarat necompetente, prin norma de ordine publică cuprinsă în art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., în forma în vigoare la data înregistrării cererii de executare silită - 30 decembrie 2019, potrivit cărora:

"Contestaţia se introduce la instanţa de executare."

Înalta Curte constată că Judecătoria Alba Iulia şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a litigiului, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de interpretarea diferită a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul cărora se stabileşte instanţa competentă teritorial a soluţiona pricina.

Instanţa de executare este definită de art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Potrivit art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."

În speţă, Judecătoria Alba Iulia, prin încheierea nr. 1268 C. civ. din 16 aprilie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, ataşată în copie la contestaţia la executare formulată în cauză, a admis cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc B. privind pe creditoarea A. şi pe debitorii Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj şi Ministerul Justiţiei şi, în consecinţă, a încuviinţat executarea silită, în oricare dintre formele prevăzute de lege, în conformitate cu dispoziţiile titlurilor executorii reprezentate de sentinţa civilă nr. 335/25.02.2008, pronuntată în dosarul nr. x/2007 al Tribunalului Cluj, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2811/R/07.12.2009 a Curţii de Apel Cluj, încheierea din 27.06.2019, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. x/2007, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 59/R/17.12.2019 a Curţii de Apel Cluj, sentinţa civilă nr. 170/2015, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1778/A/2015 a Curţii de Apel Cluj, precum şi cheltuielile de executare.

Câtă vreme nu există o situaţie de excepţie dată de lege în competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., reţinând scopul urmărit de legiuitor prin determinarea clară, printr-o singură normă atributivă de competenţă a instanţei de executare, respectiv acela de a asigura unicitatea instanţei de executare, deja determinată prin efectul pronunţării hotărârii prin care a fost încuviinţată executarea silită, care a tranşat în mod necesar şi problema calificării instanţei ce a pronunţat-o ca având statutul de instanţă de executare, acest aspect nu mai poate fi reapreciat în cadrul procedurii în care se contestă executarea silită deja declanşată.

Cu alte cuvinte, competenţa instanţei de executare dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviinţare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanţei de executare cu incidente ulterioare de competenţa sa, precum contestaţia la executare, cererea de suspendare a executării silite sau cererea de întoarcere a executării silite.

În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Alba Iulia este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 septembrie 2021.