Competence for determining minor's domicile hinges on factual residence at time of filing despite court-ordered allocation

Şedinţa publică din data de 16 septembrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului la 17 mai 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, pe calea ordonanţei preşedinţiale, în contradictoriu cu pârâta B., stabilirea locuinţei minorului C. la domiciliul său, până la soluţionarea dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Bucureşti.

În motivare, a arătat că minorul se află la domiciliul său de peste trei săptămâni, iar urgenţa este determinată de faptul că acesta frecventează Grădiniţa cu program prelungit "D.", din Gura Humorului, str. x, jud. Suceava.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

Legal citată, pârâta a depus întâmpinare la 26 mai 2021, prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Gura Humorului.

2. Hotărârea Judecătoriei Gura Humorului

Prin sentinţa civilă nr. 482 din 28 mai 2021, Judecătoria Gura Humorului a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Gura Humorului a reţinut că, prin sentinţa civilă nr. 16819 din 17 decembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a stabilit ca autoritatea părintească asupra minorului C. să fie exercitată în comun de ambii părinţi, fixând domiciliul acestuia să fie la mama sa, pârâta B..

Instanţa a constatat că, potrivit referatului de anchetă socială nr. 41657 din 21 mai 2021 întocmit de Consiliul Local Gura Humorului - Direcţia de Asistenţă Socială, minorul este preşcolar, fiind înscris la Grădiniţa "D." din Gura Humorului.

Conform declaraţiilor reclamantului, părţile au locuit împreună în Bucureşti, însă, după despărţirea lor, în luna ianuarie 2020, minorul a locuit cu mama timp de o lună, apoi, aproximativ 6 luni cu bunica maternă, în Valea Plopului, jud. Prahova, iar din 17 aprilie 2021 acesta se află la domiciliul său din Gura Humorului, fiind înscris la cursurile de pian organizate în cadrul Clubului Copiilor din localitate.

Judecătoria Gura Humorului a reţinut că, potrivit art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului, iar conform art. 114 din acelaşi act normativ, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice, date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Constatând că persoana ocrotită are domiciliul în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, a stabilit că această instanţă este competentă să soluţioneze fondul cauzei.

3. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 8807 din 29 iunie 2021, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gura Humorului. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a reţinut, în esenţă, că cererea prin care se solicită stabilirea domiciliului unui minor se situează în materia ocrotirii persoanei fizice, o astfel de cerere revenind, în baza art. 114 C. proc. civ., instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul persoana ocrotită.

Interpretând per a contrario dispoziţiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a apreciat că, în cazul litigiilor privitoare la persoane, cum este cel de faţă, competenţa teritorială ce revine instanţei în a cărei circumscripţie domiciliază persoana ocrotită este absolută, părţile neputând deroga de la aceasta.

Potrivit art. 92 alin. (1) C. civ., domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu în condiţiile prevăzute de lege este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic, iar potrivit alin. (2), în cazul în care părinţii au domicilii separate şi nu se înţeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanţa de tutelă, ascultându-i pe părinţi, precum şi pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ţinând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuieşte în mod statornic.

Reţinând că, potrivit sentinţei civile nr. 16819 din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. x/2020 domiciliul minorului a fost stabilit la mamă, iar ulterior circumstanţele faptice s-au schimbat, minorul locuind la tată, instanţa a analizat dacă schimbarea locuinţei acestuia are caracter statornic, pentru a putea determina competenţa instanţei de a judeca cererea.

Instanţa a apreciat că, determinant în stabilirea competentei instanţei este domiciliul minorului la momentul înregistrării cererii pe rolul Judecătoriei Gura Humorului, 17 mai 2021. A constatat că, din înscrisurile aflate la dosar, rezultă că, la momentul de referinţă, minorul locuia de aproximativ o lună la tată, neaflându-se în vizită sau în cadrul programului de legături personale, intenţia acestuia din urmă fiind în sensul schimbării faptice a domiciliului copilului.

Deşi domiciliul legal al minorului a fost stabilit la mamă, prin sentinţa civilă nr. 16819 din 17 decembrie 2020, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. x/2020, instanţa a reţinut că în prezenta cauză are prioritate determinarea domiciliul în fapt al acestuia, chiar dacă nu este reglementat legal, întrucât realitatea faptică actuală vizează schimbarea locuinţei minorului, la tată.

A apreciat că intenţia tatălui de stabilire a domiciliului minorului la locuinţa sa rezultă din demersurile întreprinse în acest sens, prin înscrierea copilului la Grădiniţa cu program prelungit "D." din Gura Humorului, conform contractului nr. x/13.05.2021, precum şi la cursurile de limba engleză, educaţie plastică, dansuri latino americane şi abilităţi practice, de la Asociaţia Umanitară din această localitate.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a constatat că minorul s-a prezentat, la 28 aprilie 2021, la medicul dentist E., din oraşul Gura Humorului, pentru consultaţie, iar la 19 mai 2021, la dr. pediatru F..

Faţă de cele menţionate, instanţa a apreciat că domiciliul minorului, în fapt, atât la data înregistrării cererii, cât şi în prezent, se află la domiciliul tatălui, din Gura Humorului.

Totodată, a considerat că nu există niciun criteriu care ar putea atrage stabilirea competenţei Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, întrucât cauza vizează stabilirea locuinţei minorului, la tată sau la mamă, în oraşul Gura Humorului sau în comuna Poseşti, sat Valea Plopului, jud. Prahova, niciuna dintre aceste localităţi neaflându-se în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Reţinând că legea instituie o competenţă teritorială exclusivă a judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul persoana ocrotită (avându-se în vedere noţiunea de domiciliu în sens larg - locuinţa efectivă), iar în prezent minorul locuieşte în oraş Gura Humorului, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Gura Humorului, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gura Humorului.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin cererea de chemare în judecată care a generat conflictul negativ de competenţă, reclamantul A. a solicitat, pe calea ordonanţei preşedinţiale, în contradictoriu cu pârâta B., stabilirea locuinţei minorului C. la domiciliul său, din oraşul Gura Humorului, jud. Suceava.

Înalta Curte constată că situaţia de fapt dedusă judecăţii se grefează pe raportul de filiaţie dintre minor şi părinţii săi, aspect ce determină incidenţa regulilor în materia autorităţii părinteşti, reglementate de C. civ. aprobat prin Legea nr. 287/2009.

Potrivit art. 106 alin. (1) C. civ., ocrotirea minorului se realizează prin părinţi (…), iar, conform art. 107 din acelaşi act normativ, procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii.

Dispoziţiile art. 114 C. proc. civ. dispun în sensul că, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Sintagma cereri privind ocrotirea persoanei fizice include şi cererea vizând ocrotirea minorului prin părinţi, în sensul art. 106 alin. (1) teza I C. civ., respectiv cererile care vizează autoritatea părintească şi exercitarea acesteia.

Titlul IV din C. civ., intitulat "Autoritatea părintească", cuprinde dispoziţii cu privire la autoritatea părintească şi exercitarea acesteia, locuinţa copilului şi obligaţia de întreţinere, conform cărora instanţa de tutelă, potrivit interesului superior al copilului, are competenţa de soluţionare a cererilor izvorând din neînţelegerile între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti (art. 486), la stabilirea locuinţei copilului (art. 496) şi la schimbarea locuinţei acestuia (art. 497).

Conform normelor C. civ., îi revine instanţei de tutelă competenţa de soluţionare a cererii care are ca obiect stabilirea locuinţei copilului minor, în lipsa înţelegerii dintre părinţi ori dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului (art. 400 alin. (1).

Totodată, potrivit art. 92 alin. (2) C. civ., în cazul în care părinţii au domicilii separate şi nu se înţeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanţa de tutelă, ascultându-i pe părinţi, precum şi pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ţinând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuieşte în mod statornic.

În raport de textele legale menţionate, Înalta Curte constată că sunt aplicabile în cauză dispoziţiile art. 114 din C. proc. civ., care instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, ambele instanţe aflate în conflict prevalându-se în adoptarea soluţiei de textul de lege menţionat.

În speţă, persoana ocrotită este minorul C., în interesul căruia reclamantul, tatăl său, a promovat cererea privind emiterea unei ordonanţe preşedinţiale.

Din motivarea cererii chemare în judecată şi din conţinutul raportului de anchetă socială întocmit de Direcţia de Asistenţă Socială - Consiliul Local Gura Humorului, din dispoziţia Judecătoriei Gura Humorului, a rezultat că, de la 17 aprilie 2021, minorul locuieşte cu reclamantul în locuinţa acestuia din Gura Humorului, fiind înscris la Grădiniţa "D." din această localitate.

Însă, potrivit actelor dosarului, prin sentinţa civilă nr. 16819 din 17 decembrie 2020, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. x/2020, domiciliul minorului a fost stabilit la mamă. La momentul pronunţării hotărârii, pârâta avea domiciliul în Bucureşti, însă, din luna septembrie a anului 2020, aceasta locuieşte împreună cu copilul la părinţii săi, în comuna Poseşti, sat Valea Plopului, jud. Prahova. Potrivit susţinerilor pârâtei, reclamantul l-a luat pe minor de la acest domiciliu fără consimţământul său.

Pârâta a anexat întâmpinării adeverinţa eliberată la 25 mai 2021 de Şcoala Gimnazială din satul Poseştii Pământeni, com. Poseşti, jud. Prahova, din care reiese că minorul este înscris în anul şcolar 2020-2021 la grupa mare, la Grădiniţa cu program normal, figurând înscris şi în clasa pregătitoare etapa I de înscrieri la Şcoala Gimnazială din Valea Plopului, jud. Prahova.

De asemenea, pârâta a depus, în copie, adresa emisă de Şcoala Gimnazială din satul Poseştii Pământeni, com. Poseşti, jud. Prahova prin care Grădiniţa cu program normal "G." din Gura Humorului a fost înştiinţată că nu a fost aprobată cererea de transfer înregistrată sub nr. x din 28 aprilie 2021 a preşcolarului C., motivată de schimbarea domiciliului, întrucât, prin sentinţa civilă nr. 16819 din 17 decembrie 2020, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. x/2020, domiciliul acestuia a fost stabilit la mamă.

De altfel, pârâta a sesizat Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova cu privire la refuzul reclamantului de a-l aduce pe minor la locuinţa sa, această instituţie sesizând, la rândul său, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, precum şi Primăria Municipiului Suceava şi făcând menţiune la efectele executorii ale sentinţei civile nr. 16819 din 17 decembrie 2020, pronunţate de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. x/2020.

Astfel, în raport de această situaţie, nu se poate aprecia că locuinţa statornică a minorului, în sensul prevăzut de art. 92 alin. (2) C. civ., este la reclamant, în oraşul Gura Humorului, pentru a fi atrasă competenţa de soluţionare a Judecătoriei din această localitate, din moment ce schimbarea în fapt a domiciliului acestuia s-a făcut de către reclamant, intempestiv, în lipsa acordului pârâtei. Aceasta întrucât, prin sentinţa civilă nr. 16819 din 17 decembrie 2020, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. x/2020, domiciliul minorului a fost stabilit, odată cu separarea părţilor, la domiciliul mamei.

Chiar dacă la momentul pronunţării hotărârii menţionate domiciliul legal al pârâtei era în municipiul Bucureşti, în locuinţa comună a părţilor, Înalta Curte apreciază că prezintă relevanţă domiciliul pe care îl are în prezent aceasta, respectiv cel din satul Valea Plopului, com. Poseşti, str. x, jud. Prahova, localitate unde se află şi instituţia de învăţământ unde figurează înscris minorul în anul şcolar în curs.

Din aceste considerente, Înalta Curte apreciază că este competentă să judece cauza Judecătoria Vălenii de Munte, aceasta fiind instanţa de tutelă, conform art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Aplicând prevederile legale enunţate şi ţinând cont de circumstanţele factuale a cauzei, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2021.