Appeal declared null for failing to cite statutory cassation grounds in challenge to suspension of civil review proceedings

Şedinţa publică din data de 14 septembrie 2021

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin decizia nr. 460 din 17 septembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019 de Curtea de Apel Timişoara, s-a constatat perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 82 din 13 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2018.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a dispus, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecăţii cererii de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 460 din 17 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în dosarul nr. x/2019.

Împotriva încheierii din 10 noiembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara a declarat recurs A..

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 2 decembrie 2020 şi repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru nr. 9.

Prin cererea de recurs, recurentul a solicitat admiterea recursului şi desfiinţarea încheierii din 10 noiembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara susţinând că aceasta este nulă întrucât exemplarul ce i-a fost comunicat acestuia nu cuprinde semnăturile completului de judecată.

Recurentul nu a invocat în drept incidenţa niciunui motiv de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a reţinut că, în opinia raportorului, recursul este lovit de nulitate, întrucât criticile din recurs nu vizează nelegalitatea soluţiei din încheierea recurată, ci vizează exemplarul de pe actul procedural ce i-a fost comunicat recurentului.

Completul de filtru C9, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părţi, pentru ca acestea să depună punct de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 31 mai 2021, însă acestea nu au depus punct de vedere la raport.

Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 248 din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea hotărârii se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitative prevăzute de lege.

Conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

În speţă, prin cererea de recurs, recurentul-reclamant nu a formulat critici de nelegalitate cu privire la soluţia pronunţată şi nici nu a invocat incidenţa vreunuia dintre cazurile de casare, expres şi limitativ, prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., ci s-a limitat în a susţine că încheierea atacată este nulă, întrucât exemplarul ce i-a fost comunicat nu este semnat membrii completului de judecată.

Înalta Curte reţine că a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Având în vedere că recurentul nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate a deciziei atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.

În raport de toate aceste considerente, în temeiul art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 10 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de revizuentul A., împotriva încheierii din 10 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 septembrie 2021.