Competence for provisional suspension of enforcement incidental to objection: debtor’s domicile prevails over judges’ conflict-of-interest declination

Şedinţa publică din data de 24 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă;

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 08 aprilie 2021, sub nr. x/2021, contestatorul Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca a solicitat în contradictoriu cu intimaţii A., B., C., D., E., F., G., H., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB. şi CC., să se dispună şi suspendarea provizorie a executării silite începute de către Societatea Civilă Profesională de executori Judecătoreşti DD. în dosarul de executare nr. 174/2021, în baza dispoziţiilor art. 719 alin. (7) din C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin încheierea civilă nr. 4152 din 15 aprilie 2021, Judecătoria Cluj Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

În considerentele hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 127 din C. proc. civ. în raport de calitatea specială a creditorilor, respectiv cea de judecători în cadrul Tribunalului Cluj, instanţa superioară Judecătoriei Cluj Napoca.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Alba Iulia, prin încheierea civilă nr. 1012 din 28 aprilie 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca; a constatat invit conflictul negativ de competenţă; a suspendat, din oficiu, judecata cauzei; a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În considerentele hotărârii pronunţate, instanţa a constatat că prin încheierea nr. 2209 C. civ. din 25 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Cluj Napoca a încuviinţat executarea silită demarată în dosarul execuţional nr. x/2021 al S.C. P..E.J. DD. împotriva debitorilor Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Cluj şi Tribunalul Cluj, la cererea creditorilor A., B., C., D., E., F., G., H., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB. şi CC., care au calitatea de judecători în cadrul Tribunalului Cluj, potrivit cererii depuse la executorul judecătoresc.

Având în vedere pluralitatea de debitori, s-a reţinut că instanţa de executare poate fi atât Judecătoria Cluj, competenţă determinată de sediul debitorilor Tribunalul Cluj şi Curtea de Apel Cluj, toate judecătoriile din circumscripţiile curţilor de apel învecinate cu Curtea de Apel Cluj, potrivit dispoziţiilor art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., cât şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, competenţă determinată de sediul debitorilor Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei.

Instanţa a apreciat că prevederile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză atâta timp cât încuviinţarea executării silite este o procedură necontencioasă în cadrul căreia nu se urmăreşte stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, astfel încât, condiţia pentru care a fost instituită o atare reglementare, respectiv aceea a înlăturării oricărei suspiciuni de soluţionare părtinitoare a cauzei din pricina calităţii părţii nu este îndeplinită.

Alineatul 2 al art. 127 din C. proc. civ. prevede un caz de prorogare facultativă de competenţă, în raport de care reclamantul poate sesiza atât instanţa de la domiciliul pârâtului (respectiv Judecătoria Cluj Napoca), cât şi toate judecătoriile din circumscripţiile curţilor de apel învecinate cu Curtea de Apel Cluj, printre care şi Judecătoria Alba Iulia.

Or, Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de contestator, a sesizat una dintre instanţele de executare competente alternativ, prerogativă atribuită de dispoziţiile art. 116 din C. proc. civ., aşa încât pârâtul nu ar putea cere declinarea competenţei şi nici instanţa nu ar putea să o dispună din oficiu.

II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, în considerarea argumentelor ce succed:

În ceea ce priveşte legalitatea învestirii în vederea soluţionării conflictului de competenţă, Înalta Curte constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Obiectul cauzei deduse judecăţii îl constituie cererea prin care contestatoarea Directia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca a solicitat instanţei suspendarea provizorie a executării silite în dosarul nr. x/2021 al Societăţii Profesionale de Executori Judecătoreşti DD., până la soluţionarea contestaţiei la executare ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Potrivit dispoziţiilor art. 719 alin. (1) din C. proc. civ., până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea, suspendarea putându-se solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată.

Din analiza textului de lege menţionat, rezultă că suspendarea provizorie a executării silite se judecă de către completul învestit cu soluţionarea contestaţiei la executare, având în vedere caracterul incidental al acestei cereri faţă de acţiunea principală reprezentată de contestaţia la executare.

În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 111 alin. (12) teza a II-a din Hotărârea nr. 1375/2015 din 17 decembrie 2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, care prevăd că, dacă există contestaţie la executare depusă la instanţă, cererea de suspendare provizorie a executării silite, chiar formulată separat, se va judeca de către completul care soluţionează contestaţia la executare.

Or, în prezenta cauză, contestaţia la executare a fost depusă de contestatoare la Judecătoria Cluj-Napoca şi formează obiectul dosarului nr. x/2021, aşa cum reiese din evidenţele Ecris, dar şi din conţinutul considerentelor sentinţei de declinare pronunţate de Judecătoria Cluj-Napoca. Consecinţa învestirii în acest mod cu acţiunea principală este că aceeaşi judecătorie a devenit instanţa competentă să judece cererea cu caracter incidental, formulată în cadrul contestaţiei la executare.

De altminteri, potrivit art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., competenţa în soluţionarea cererilor de contestaţie la executare aparţine instanţelor în circumscripţia cărora se află sediul debitorului.

În egală măsură, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că art. 651 din C. proc. civ. impune ca verificarea competenţei să se raporteze la sediul debitorului, iar nu la alte repere care excedează condiţiilor impuse de această normă, după cum, invocarea art. 127 din C. proc. civ. are drept consecinţă sesizarea unei instanţe alăturate celei în cadrul căreia funcţionează judecătorul care este parte în litigiu, iar nu sesizarea unei instanţe care nu îndeplineşte această condiţie.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte urmează să stabilească, în conformitate cu prevederile art. 135 alin. (1) şi alin. (4) din C. proc. civ., că instanţa competentă să judece cererea de suspendare provizorie a executării silite este Judecătoria Cluj Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 iunie 2021.