Territorial jurisdiction for parental authority disputes based on a child’s de facto residence despite unauthorized relocation

Şedinţa publică din data de 24 iunie 2021

asupra conflictului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 10 septembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., următoarele: exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minorul C., în mod exclusiv de către aceasta; suplinirea acordului pârâtului pentru ca fiul minor al părţilor să poată fi înscris la unitatea de învăţământ Colegiul Naţional de Arte "Regina Maria" din mun. Constanţa, în clasa a VII-a ori la o altă unitate de învăţământ din mun. Constanţa; stabilirea locuinţei minorului la domiciliul reclamantei din mun. Constanţa, str. x, jud. Constanţa; obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorului în cotă procentuală de 25% din venitul net obţinut lunar, de la data introducerii cererii şi până la majoratul acestuia.

Judecătoria Constanţa, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 12376 din 30 decembrie 2020 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

În motivare, instanţa s-a raportat la prevederile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., precum şi la domiciliul în fapt al minorului. Pentru determinarea locuinţei minorului, a avut în vedere şi dispoziţiile înscrise în art. 92 C. civ.,,(1) Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exerciţiu în condiţiile prevăzute de lege este la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic. (2) În cazul în care părinţii au domicilii separate şi nu se înţeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanţa de tutelă, ascultându-i pe părinţi, precum şi pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ţinând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuieşte în mod statornic." şi în art. 496 C. civ., potrivit căruia,,(1) Copilul minor locuieşte la părinţii săi. (2) Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului. (3) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuinţa copilului, stabilită potrivit acestui articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât în cazurile prevăzute expres de lege."

A apreciat că, dată fiind modalitatea în care minorul s-a mutat în municipiul Constanţa, nu se poate considera că domiciliul său este în această unitate administrativ-teritorială. Din susţinerile părţilor a rezultat că minorul a locuit o perioadă de timp în municipiul Cluj - Napoca cu ambii părinţi, iar ulterior separării, s-au înţeles ca acesta să locuiască împreună cu reclamanta într-un imobil din municipiul Cluj - Napoca. Totodată, în această unitate administrativ teritorială a locuit până la vârsta de aproximativ 12 ani şi a figurat înscris la o unitate de învăţământ, aspecte necontestate de părţi în litigiu.

Pe de altă parte, a reţinut că mutarea minorului împreună cu reclamanta în municipiul Constanţa s-a realizat fără acordul pârâtului, contrar prevederilor art. 496 alin. (4) C. civ. În acest sens trebuie interpretate şi prevederile art. 92 alin. (2) teza finală C. civ., care, prin corelare cu prevederile art. 496 C. civ., prezumă că minorul are domiciliul la părintele la care locuieşte în mod statornic, dar numai dacă între părţi nu a intervenit o înţelegere în sensul art. 496 alin. (2) C. civ.

Astfel, nu poate fi luat în considerare domiciliul minorului pentru stabilirea competenţei Judecătoriei Constanţa, chiar dacă faptic acesta se afla în municipiul Constanţa la 10.09.2020, întrucât s-ar valida în acest mod acţiunea reclamantei de a schimba locuinţa minorului stabilită de ambii părinţi în Cluj, fără consimţământul celuilalt părinte, în absenţa unei hotărâri judecătoreşti.

Prin sentinţa civilă nr. 1640 din 12 martie 2021, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de reclamantă, şi a declinat pricina în favoarea Judecătoriei Constanţa. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a înaintat dosarul instanţei supreme în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ. şi că minorul locuia, la momentul sesizării instanţei, în mod statornic în Constanţa, aspect ce rezultă din susţinerile părţilor, coroborate cu înscrisurile de la dosarul cauzei. Că este aşa a rezultat şi din faptul că reclamanta şi-a înregistrat, la autorităţile competente, încă din luna mai a anului 2020, domiciliul ca fiind stabilit în municipiul Constanţa şi a efectuat demersuri în vederea înscrierii minorului la o unitate de învăţământ în această localitate. În consecinţă, reclamanta şi, implicit, minorul au domiciliul faptic stabilit în Constanţa.

Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa soluţionării litigiului revine Judecătoriei Constanţa, pentru considerentele ce succed:

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., prin care a solicitat exercitarea în mod exclusiv a autorităţii părinteşti asupra minorului C., suplinirea acordului pârâtului în vederea înscrierii minorului la o unitate de învăţământ, stabilirea locuinţei minorului la mamă şi obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere.

În speţă, ambele instanţe au făcut aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., normă specială ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită. Însă, conflictul negativ de competenţă a fost determinat de constatările diferite ale instanţelor cu privire la domiciliul în fapt al minorului la data promovării acţiunii, reperul temporal esenţial pentru stabilirea competenţei.

Înalta Curte reţine că reclamanta împreună cu minorul locuiesc în municipiul Constanţa de mai multe luni, având intenţia de a locui în mod stabil în acest municipiu, aspect ce reiese din susţinerile exprimate în cuprinsul cererii de chemare în judecată coroborate cu înscrisurile de la dosarul cauzei. Astfel, potrivit menţiunilor evidenţiate în cartea de identitate, valabilă pentru perioada 26.05.2020-03.09.2030, reclamanta figurează cu domiciliul în municipiul Constanţa, judeţ Constanţa şi a efectuat demersuri pentru înscrierea minorului la o unitate de învăţământ în această localitate, dovadă fiind cererea de transfer din 3 septembrie 2020 .

Or, în condiţiile arătate, este evident că stabilirea locuinţei minorului în mod faptic în Constanţa are un caracter permanent, acesta fiind criteriul de determinare a competenţei în lumina dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ. Norma legală are în vedere domiciliul sau reşedinţa de fapt, dacă aceasta are caracter de stabilitate şi nu face distincţie cu privire la modul de stabilire a locuinţei şi nici nu impune vreo condiţie în această privinţă, astfel că este irelevant dacă locuinţa a fost stabilită pe cale judiciară, amiabilă, sau este o stare impusă de realitatea socială.

Singurul aspect care contează şi care poate fi supus interpretării este cel legat de stabilitatea locuinţei efective, iar, în speţă, astfel cum s-a argumentat în precedent, minorul locuieşte în mod stabil în municipiul Constanţa.

Pe cale de consecinţă, în aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa, în circumscripţia căreia se află domiciliul persoanei ocrotite.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2021.