Finality of appellate decisions in expropriation compensation cases under Law no. 10/2001

Şedinţa publică din data de 10 iunie 2021

Analizând recursul în condiţiile art. 499 C. proc. civ., în conformitate cu care în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă la 1 august 2017, reclamanţii A. şi B. au formulat, în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Externe, contestaţie împotriva refuzului pârâtului de a-i emite o decizie prin care să le acorde măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în Bucureşti, str. x, în suprafaţă de 361 m.p., cuprins în suprafaţa de 22.066 m.p. utilă pentru construirea Ambasadei China, solicitând obligarea pârâtului de a emite această dispoziţie.

În drept, au invocat prevederile Legii nr. 10/2001 şi ale Legii nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin sentinţa civilă nr. 2348 din 29 octombrie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IlI-a civilă a fost admisă excepţia autorităţii de lucru judecat şi a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, ca fiind intrată în puterea lucrului judecat.

Prin decizia civilă nr. 1406 A din 27 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei nr. 2348 din 29 octombrie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanţii A. şi B. au declarat recurs la 15 ianuarie 2021 (data înregistrării la Curtea de Apel Bucureşti).

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă 23 martie 2021 şi repartizat completului de filtru CF x.

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 8 aprilie 2021 şi comunicat părţilor la 16 aprilie 2021.

La 23 aprilie 2021 recurenţii au depus punct de vedere la raport prin care au solicitat casarea următoarelor hotărâri: sentinţa civile nr. 2348 din 29 octombrie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 1496 din 27 octombrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sentinţa nr. 823 din 31 mai 2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, decizia nr. 67A din 28 ianuarie 2019, precum şi a dispoziţiei Primarului General nr. 10876 din 10 iunie 2008.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Analizând excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Conform prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competenţa curţii de apel.

După intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., aceste prevederi trebuie însă coroborate cu dispoziţiile alin. (1) şi (2) ale art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial al României nr. 365 din 30 mai 2012, care prevăd următoarele:

"(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară."

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor menţionate, rezultă că singura cale de atac împotriva hotărârilor pronunţate de tribunal în materia Legii nr. 10/2001 este apelul, intenţia legiuitorului fiind aceea de a suprima calea de atac a recursului.

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că hotărârea judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie dispunând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora trebuie realizată în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

Pentru argumentele expuse, din coroborarea textelor legale redate, rezultă că decizia nr. 1406 A din 27 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă este definitivă, nefiind supusă prin lege cenzurii căii de atac a recursului, fiind pronunţată în soluţionarea unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.

Având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca inadmisibil.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva deciziei nr. 1406 A din 27 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2021.