Territorial competence for execution objection: application of alternative jurisdiction rules to debtor's choice among multiple courts when execution authorization issued by different court

Şedinţa publică din data de 10 iunie 2021

asupra conflictului de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 27.02.2020, sub nr. x/2020, pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, contestatorul Ministerul Finanţelor Publice, a formulat în contradictoriu cu intimaţii A., B., C., D., E., F., contestaţie la executare împotriva tuturor actelor de executare emise de Societatea de Executori Judecătoreşti G. în dosarul execuţional nr. x/2020, a executării silite înseşi precum şi a încheierii civile nr. 1105/2020 din 25.02.2020, de încuviinţare a executării silite, pronunţate de Judecătoria Oradea în dosarul nr. x/2020, solicitând admiterea contestaţiei la executare şi, pe cale de consecinţă, anularea tuturor actelor de executare de Societatea de Executori Judecătoreşti G. în dosarul execuţional nr. x/2020, a executării silite înseşi precum şi a încheierii civile nr. 1105/2020 din 25.02.2020, de încuviinţare a executării silite, pronunţată de Judecătoria Oradea în dosarul nr. x/2020; admiterea cererii de întoarcere a executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 5256 din 24 septembrie 2020, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat în favoarea Judecătoriei Oradea, competenţa de soluţionare a acţiunii.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a reţinut, în esenţă, că prin încheierea numărul 1105/2020 din camera de consiliu pronunţată la data de 25.02.2020 în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Oradea a încuviinţat executarea silită demarată în dosarul execuţional nr. x/2020 al SEJ "G." împotriva debitorilor Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice.

Aşadar, în cadrul executării silite ce face obiectul dosarului nr. x/2020 al SEJ "G." există o pluralitate de debitori cu sedii în circumscripţia unor judecătorii diferite, creditoarea alegând să învestească prin cererea sa Judecătoria Oradea, în circumscripţia căreia se află sediul a trei dintre debitorii urmăriţi silit.

Un alt aspect relevant pentru determinarea instanţei competente este calitatea intimaţilor de judecători în cadrul Curţii de Apel Oradea, potrivit cererii depuse la executor.

În consecinţă, dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. impun creditorului obligaţia de a sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad din circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Aşadar, creditoarea din prezenta cauză, deşi a învestit cu cererea lor Judecătoria Oradea, trebuiau să se îndrepte cu această cerere la oricare judecătorie din circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate Curţii de Apel Oradea.

Aşadar, întrucât opţiunea creditoarei se opreşte la determinarea Curţii de Apel Oradea ca reper pentru aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat judecarea prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, judecătorie ce se află în circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia, învecinată Curţii de Apel Oradea.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Judecătoria Alba Iulia a pronunţat sentinţa civilă nr. 759 din 2 aprilie 2021, prin care a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a-l soluţiona.

În motivare, s-a reţinut, în esenţă, că faţă de existenţa unei pluralităţi de debitori, instanţa de executare poate fi atât Judecătoria Oradea - competenţă determinată de sediul debitorilor Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea, cât şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - competenţă determinată de sediul debitorilor Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice.

În ceea ce priveşte contestaţia la executare, în prezenta cauză, debitorul Ministerul Finanţelor Publice are calitatea de contestator, deci reclamant, iar creditorii au calitatea de intimaţi, deci pârâţi. Prin urmare, în această situaţie nu devine incident art. 127 alin. (1) C. proc. civ., întrucât nu creditorii, judecători în cadrul Tribunalului Bihor, au introdus cererea de chemare în judecată, ci debitorul Ministerul Finanţelor Publice.

În schimb, dacă contestaţia la executare ar fi fost introdusă de debitorii Tribunalul Bihor şi/sau Curtea de Apel Oradea, Judecătoria Oradea nu ar mai fi fost competentă, faţă de prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. şi calitatea de reclamanţi a debitorilor, motiv pentru care ar fi devenit competente toate judecătoriile din circumscripţiile curţilor de apel învecinate cu Curtea de Apel Oradea, printre care şi Judecătoria Alba Iulia, alături de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

Potrivit art. 116 C. proc. civ., în cazul competenţei alternative alegerea instanţei revine reclamantului. După ce face această alegere între două sau mai multe instanţe deopotrivă competente, reclamantul nu mai poate reveni asupra ei, nici pârâtul nu ar putea cere declinarea competenţei, după cum nici instanţa nu ar putea să o dispună din oficiu. Astfel, instanţa sesizată de reclamant devine în mod exclusiv competentă să soluţioneze acţiunea. În acest caz, competenţa este şi rămâne câştigată în mod irevocabil instanţei sesizate, drept consecinţă, niciunei alte instanţe nu-i mai aparţine competenţa să soluţioneze pricina.

În cauză, Judecătoria Sectorului 5 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia ca urmare a admiterii excepţiei necompetenţei teritoriale, invocate din oficiu, deşi contestatorul a sesizat în mod legal această instanţă, fiind una dintre instanţele de executare competente alternativ să soluţioneze contestaţia la executare.

Drept consecinţă, numai instanţei sesizate de reclamant îi aparţine competenţa, alegerea acestuia determinând în mod irevocabil prorogarea de competenţă cu consecinţa înlăturării în acelaşi mod a competenţei teritoriale a oricărei alte instanţe.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condiţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi Judecătoria Alba Iulia şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor două judecătorii cu privire la dispoziţiile în temeiul cărora se stabileşte instanţa competentă teritorial a judeca pricina.

Obiectul cauzei în privinţa căreia s-a ivit prezentul conflict negativ de competenţă este reprezentat de contestaţia la executare formulată de contestatorul Ministerul Finanţelor Publice, în contradictoriu cu intimaţii A., B., C., D., E., F., prin care a solicitat anularea tuturor actelor de executare de Societatea de Executori Judecătoreşti G. în dosarul execuţional nr. x/2020, a executării silite înseşi precum şi a încheierii civile nr. 1105/2020 din 25.02.2020, de încuviinţare a executării silite, pronunţată de Judecătoria Oradea în dosarul nr. x/2020; admiterea cererii de întoarcere a executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare.

Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., "Contestaţia se introduce la instanţa de executare."

Înalta Curte reţine că, în materia executării silite, stabilirea instanţei competente din punct de vedere teritorial, se face în raport de dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Conform acestei norme legale, "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Prevederile art. 651 alin. (3) C. proc. civ. au atribuit instanţei de executare competenţa de soluţionare a cererilor de încuviinţare a executării silite, a contestaţiilor la executare, precum şi a altor incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Prin raportare la normele legale enunţate, Înalta Curte reţine că instanţele deopotrivă competente să soluţioneze contestaţia la executare sunt cele de la sediul debitorilor Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice.

Ca atare, în absenţa unui text de lege special care să reglementeze modalitatea de determinare a instanţei de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii diferite, sunt aplicabile, prin analogie, dispoziţiile art. 112 şi art. 116 C. proc. civ., contestatorul având alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

În cauză, prin depunerea contestaţiei la executare la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, în a cărei rază teritorială de află sediul contestatorului, se apreciază că acesta a făcut alegerea de competenţă, fixând competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, în mod definitiv, în favoarea acestei instanţe.

Împrejurarea că Judecătoria Oradea a pronunţat încheierea de încuviinţare a executărilor silite nu este de natură să atragă, în mod automat, competenţa Judecătoriei Alba Iulia, prin raportare la art. 127 alin. (1) C. proc. civ., în soluţionarea contestaţiei la executare, întrucât nu există niciun text de lege care să statueze că, odată ce instanţa s-a pronunţat în acest sens, ea devine competentă să soluţioneze inclusiv contestaţiile la executare, în condiţiile în care se constată existenţa unei norme de competenţă pentru soluţionarea contestaţiei la executare ca fiind cea de la domiciliul sau sediul debitorului, iar, în cauză, sediul debitorului Ministerul Finanţelor Publice este în Bucureşti.

Se constată că, din cuprinsul titlurilor executorii în baza cărora se efectuează executarea silită (hotărâri judecătoreşti pronunţate de Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea), rezultă că, în speţă, creditorii au calitatea de judecători la Tribunalul Bihor.

Acest aspect ar fi putut atrage incidenţa art. 127 alin. (2) C. proc. civ., conform căruia, "În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Însă, în situaţia de faţă, contestatorul nu a înţeles să invoce aceste dispoziţii legale, ci a optat pentru sesizarea instanţei de la sediul său.

Reţinând că art. 651 alin. (1) C. proc. civ. defineşte instanţa de executare, Înalta Curte constată că prezenta contestaţie la executare revine, spre competentă soluţionare, Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, aceasta fiind prima instanţă competentă sesizată de contestator.

Faţă de argumentele expuse şi de dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2021.