Territorial competence for execution objection against multiple debtors under the exclusive jurisdiction of the enforcement court

Şedinţa publică din data de 10 iunie 2021

asupra conflictului de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la 08.09.2020, sub dosar nr. x/2020, contestatorul Ministerul Justiţiei a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite începută de Biroul Executorului Judecătoresc A., cu sediul în Cluj-Napoca, în dosarul execuţional nr. x/2019 şi a tuturor actelor ce i-au fost comunicate, respectiv: somaţia emisă la data de 07.08.2020, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, a raportului de expertiză contabilă întocmit de către expertul contabil B., şi a tuturor actelor de executare emise sau care vor fi emise în acest dosar de executare silită, precum şi împotriva încheierii de încuviinţare a executării silite din 24.04.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020, solicitând instanţei ca prin sentinţa pe care o va pronunţa, în contradictoriu cu creditorul C., să dispună:

- suspendarea executării silite începute de către BEJ A. în dosarul nr. x/2019 până la soluţionarea prezentei contestaţii;

- pe cale de excepţie, să se constate prescris dreptul intimatului - creditor de a obţine executarea silită;

- anularea Somaţiei şi a tuturor actelor emise de BEJ A. în dosarul execuţional nr. x/2019, precum şi a încheierii de încuviinţare a executării silite;

- întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia, potrivit dispoziţiilor art. 723 şi urm. C. proc. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 2662 din 11 decembrie 2020, Judecătoria Alba Iulia a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, competenţa de soluţionare a acţiunii.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Alba Iulia a reţinut, în esenţă, că prezenta contestaţie la executare a fost formulată doar de debitorul Ministerul Justiţiei, astfel că, în raport cu prevederile art. 651 alin. (1), (71)2 alin. (1) şi 714 alin. (1) C. proc. civ., revine judecătoriei în circumscripţia căreia se află sediul acestuia competenţa exclusivă de soluţionare a cererii, respectiv Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Pentru determinarea competenţei teritoriale a instanţei de executare nu prezintă importanţă nici instanţa care a pronunţat încheierea de încuviinţare a executării silite şi nici împrejurarea că executarea silită vizează şi alţi debitori.

Faptul că executarea silită se derulează în cadrul dosarului execuţional nr. x/2019 al BEJ A. împotriva mai multor debitori nu determină aplicarea dispoziţiilor art. 112 C. proc. civ., deoarece în cauză nu există mai mulţi pârâţi, părţi fiind doar debitorul Ministerul Justiţiei şi creditorul intimat. Întrucât nu se poate anticipa promovarea de către ceilalţi debitori a unei contestaţii la executare, competenţa instanţei nu poate fi determinată în funcţie de sediul oricăruia dintre aceştia. Existenţa mai multor instanţe de executare deopotrivă competente şi, implicit, posibilitatea alegerii uneia dintre acestea ar exista doar în ipoteza în care contestaţia la executare ar fi promovată de mai mulţi debitori, iar sediile acestora ar fi situate în circumscripţiile unor instanţe diferite.

Faţă de aspectele reţinute, Judecătoria Alba Iulia a conchis că prin raportare la normele de competenţă de ordine publică expuse anterior, norme ce trebuie supuse unei stricte interpretări, se poate concluziona că cererea ce formează obiectul prezentului dosar este de competenţa exclusivă a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, instanţă în circumscripţia căreia se afla, la data formulării cererii de executare silită, sediul debitorului contestator.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 2181 din 15 martie 2021, prin care a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a-l soluţiona.

În motivare, s-a reţinut, în esenţă, că, în speţă, executorul judecătoresc a luat în considerare pluralitatea de debitori şi a înţeles să învestească Judecătoria Cluj Napoca cu o cerere de încuviinţare a executării silite pentru toţi debitorii (unul dintre ei având sediul în Cluj-Napoca, judeţul Cluj, şi unul dintre ei având sediul în Bucureşti, sector 5), având în vedere art. 112 alin. (1) C. proc. civ., iar prin încheierea civilă nr. 3216/CC/03.04.2020 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2020 a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, fiind avute în vedere dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

În consecinţă, prin încheierea nr. 1318/CC/24.04.2020 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul nr. x/2020, a fost încuviinţată executarea silită a debitorilor Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Bistriţa Năsăud şi Ministerul Justiţiei, în dosarul execuţional nr. x/2019.

Astfel, sunt incidente dispoziţiilor art. 112 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care în cazul în care cererea priveşte mai mulţi pârâţi, se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia.

De asemenea, sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., conform cărora dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Având în vedere faptul că intimatul este judecător la Curtea de Apel Cluj, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a apreciat că se impune declinarea competenţei de soluţionare a prezentei cauze în favoarea unei judecătorii aflată în circumscripţia unei curţi de apel învecinată cu Curtea de Apel Cluj.

Astfel fiind, întrucât executarea silită are o cauză unică, comună pentru toţi debitorii, neputând fi divizată între instanţele în raza cărora îşi au sediul aceştia, iar instanţa care a încuviinţat executarea silită a titlului creditorilor este Judecătoria Alba Iulia, conform încheierii nr. 1318/CC/24.04.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020, judecatoria menţionată este competentă din punct de vedere teritorial să solutioneze prezenta cauză, având ca obiect contestaţie la executare, instanţă care a şi reţinut calitatea sa de instanţă de executare în momentul pronunţării încheierii de încuviinţare a executării silite.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condiţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi Judecătoria Alba Iulia şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor două judecătorii cu privire la dispoziţiile în temeiul cărora se stabileşte instanţa competentă teritorial a judeca pricina.

Obiectul cauzei de faţă îl reprezintă contestaţia formulată de debitorul Ministerul Justiţiei împotriva executării silite începută de Biroul Executorului Judecătoresc A., în dosarul execuţional nr. x/2019, prin care a solicitat admiterea excepţiei prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită, anularea somaţiei şi a tuturor actelor emise de BEJ A., întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare, potrivit dispoziţiilor art. 723 şi următoarele din C. proc. civ., şi suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii deduse judecăţii, sunt aplicabile dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 651 alin. (1) şi (3) din acelaşi cod.

Potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare.

Art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. prevede că "instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

Din aceste prevederi legale rezultă că, în cazul contestaţiei la executare, competenţa teritorială este una exclusivă, astfel încât în cazul încălcării acesteia, sunt aplicabile dispoziţiile procedurale care reglementează necompetenţa de ordine publică, potrivit 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

Prin raportare la normele legale enunţate, Înalta Curte reţine că instanţele deopotrivă competente să soluţioneze contestaţia la executare sunt cele de la sediul debitorilor Ministerul Justiţiei, Tribunalului Bistriţa Năsăud şi Curtea de Apel Cluj.

Însă, în absenţa unui text de lege special care să reglementeze modalitatea de determinare a instanţei de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii diferite, sunt aplicabile, prin analogie, dispoziţiile art. 112 şi art. 116 C. proc. civ., creditorul, cu ocazia sesizării organului de executare, având alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Se constată că, din cuprinsul titlurilor executorii în baza cărora se efectuează executarea silită, rezultă că intimatul-creditor are calitatea de judecător la Curtea de Apel Cluj, împrejurare ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ.

Împrejurarea că Judecătoria Cluj a declinat, în baza art. 127 C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Alba Iulia care a pronunţat încheierea nu este de natură să atragă, în mod automat, competenţa acestei instanţe în soluţionarea contestaţiei la executare.

Aceasta întrucât, în cazul pluralităţii de debitori, în vederea stabilirii instanţei de executare urmează a se da prevalenţă dispoziţiilor speciale în materie, respectiv art. 651 alin. (1) C. proc. civ., şi doar în măsura în care niciuna din judecătoriile de la sediul debitorilor nu poate soluţiona cauza din pricina interdicţiilor instituite de art. 127 C. proc. civ., devine aplicabilă norma de alegere a altei instanţe.

Art. 651 C. proc. civ. impune ca verificarea competenţei să se raporteze la sediul debitorului, iar nu la alte repere care excedează condiţiilor impuse de această normă astfel că pronunţarea încheierii prin care s-a încuviinţat executarea silită nu poate atrage, în situaţia de faţă, competenţa aceleiaşi instanţe pentru soluţionarea contestaţiei la executare.

De altfel, potrivit art. 666 alin. (6) C. proc. civ., încheierea prin care s-a dispus încuviinţarea executării silite poate fi supusă controlului instanţei de executare pe calea unei contestaţii la executare, deci inclusiv prin prisma stabilirii instanţei de executare competente.

Cum normele de competenţă ce vizează soluţionarea contestaţiei la executare sunt de ordine publică, Înalta Curte constată că instanţa de executare competentă să soluţioneze contestaţia la executare, în aplicarea dispoziţiilor art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ., este Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, aceasta fiind instanţa de executare în a cărei rază teritorială se află sediul debitorului Ministerul Justiţiei.

Faţă de argumentele expuse şi de dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2021.