Compensation appeal quashed as inadmissible; appellate ruling for claimants upheld.

Şedinţa publică din data de 10 iunie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia civilă, la 29.10.2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A., B., C., D., în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, au solicitat:

- să se constate că pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor nu a soluţionat în termenul legal, stabilit prin art. 34 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 dosarul având nr. x/CC, deşi termenul pentru soluţionarea acestuia a expirat în data de 11.06.2019;

- să se valideze propunerea primarului Municipiului Cluj-Napoca, cuprinsa în Dispoziţia privind propunerea de acordare de despăgubiri nr. x din 25 iulie 2011, prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale pentru construcţiile expropriate şi demolate în suprafaţa de 46,70 mp, şi suprafaţa utilă de 37,50 mp, compusă potrivit fişei imobilului din locuinţa în suprafaţa construită şi desfăşurată de 37,90 mp, suprafaţă utilă de 29,30 mp şi suprafaţă locuibilă de 14,30 mp şi o anexă magazie cu suprafaţă desfăşurată de 8,80 mp, şi suprafaţă utilă de 8,20 mp, şi pentru terenul în suprafaţă de 333 mp, înscrise în CF nr. x, cu nr. topo. x, situate administrativ în Municipiul Cluj-Napoca, str. x;

- să fie obligată pârâta - Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor să soluţioneze dosarul nr. x.976/CC, prin emiterea deciziei de compensare prin puncte, pentru construcţiile expropriate şi demolate în suprafaţă de 46,70 mp, şi suprafaţă utila de 37,50 mp, compusă potrivit fise imobilului din locuinţă în suprafaţă construită şi desfăşurată de 37,90 mp, suprafaţă utilă de 29,30 mp şi suprafaţă locuibilă de 14,30 mp, şi o anexă magazie cu suprafaţa desfăşurată de 8,80 mp, precum şi suprafaţa utilă de 8,20 mp, şi pentru terenul în suprafaţă de 333 mp, înscrise în C.F. nr. x, cu nr. topo. x, situate în Municipiul Cluj-Napoca, str. x.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 34, 35 din Legea nr. 165/2013 şi ale Legii nr. 10/2001.

2. Hotărârea pronunţată de tribunal în primă instanţă

Prin sentinţa civilă nr. 114/28.02.2020, Tribunalul Cluj, secţia civilă a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B., C. şi D., împotriva pârâtei Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi, în consecinţă:

A constatat că pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor nu a soluţionat în termenul legal stabilit de art. 34 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 dosarul având nr. x/CC

A validat propunerea Primarului Municipiului Cluj-Napoca cuprinsă în Dispoziţia privind propunerea de acordare de despăgubiri nr. x/25 iulie 2011 prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005 pentru construcţiile expropriate şi demolate cu suprafaţa de 46,70 m.p. şi suprafaţa utilă de 37,50 m.p., compuse potrivit fişei imobilului din: clădire (locuinţă) cu suprafaţa construită şi desfăşurată de 37,90 m.p., suprafaţa utilă de 29,30 m.p. şi suprafaţa locuibilă de 14,30 m.p. şi o anexă (magazie) cu suprafaţa desfăşurată de 8,80 m.p. şi suprafaţa utilă de 8,20 m.p. şi pentru terenul în suprafaţă de 333 m.p. înscrise în CF nr. x cu nr. top. x, situate în Cluj-Napoca, str. x.

A fost obligată pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor să soluţioneze dosarul nr. x C. civ., prin emiterea deciziei de compensare prin puncte pentru construcţiile expropriate şi demolate cu suprafaţa de 46,70 m.p. şi suprafaţa utilă de 37,50 m.p., compuse potrivit fişei imobilului din: clădire (locuinţă) cu suprafaţa construită şi desfăşurată de 37,90 m.p., suprafaţa utilă de 29,30 m.p. şi suprafaţa locuibilă de 14,30 m.p. şi o anexă (magazie) cu suprafaţa desfăşurată de 8,80 m.p. şi suprafaţa utilă de 8,20 m.p. şi pentru terenul în suprafaţă de 333 m.p. înscrise în CF nr. x cu nr. top. x, situate în Cluj-Napoca, str. x.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

3 . Hotărârea pronunţată în apel

Prin decizia civilă nr. 160/A din 17.09.2020, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

4. Cererea de recurs

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Cluj a declarat recurs pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că pretenţiile reclamanţilor din cererea de chemare în judecată au rămas fără obiect, ca urmare a aprobării de către C.N.C.I., în şedinţa din data de 30.09.2020, a propunerii Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor de validare a Dispoziţiei nr. x/25.07.2011, emise de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, ce face obiectul dosarului de despăgubire nr. x/11.06.2014, fiind stabilită valoarea despăgubirilor la 178.673 puncte, prin aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

La termenul din 10 iunie 2021, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului pe care o va admite pentru următoarele considerente:

Cererea dedusă judecăţii este o acţiune întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 165/2013 şi ale Legii nr. 10/2001, reclamanţii alegând calea legilor speciale, având în vedere că obiectul litigiului este generat de pretinsa neaplicare justă şi corectă a prevederilor Legii nr. 10/2001 şi ale Legii nr. 165/2013.

Astfel, Legea nr. 165/2013, în temeiul căreia a fost formulată prezenta acţiune, aşa cum reiese din cuprinsul cererii de chemare în judecată, aflată la dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj, secţia civilă, prevede, în art. 34, faptul că dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.

Potrivit dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 sau 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor.

De asemenea, în art. 35 alin. (1) şi (4) se prevăd următoarele:

"(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării. (...) (4) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului".

Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

De asemenea, dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Reiese deci, că potrivit art. 35 alin. (4) din Legea specială nr. 165/2013, hotărârea tribunalului de soluţionare a contestaţiei împotriva deciziilor emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 din acelaşi act normativ, este supusă numai apelului. Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor menţionate, rezultă că singura cale de atac împotriva hotărârilor pronunţate de tribunal în materia Legii nr. 165/2013 este apelul, intenţia legiuitorului fiind aceea de a suprima calea de atac a recursului.

În cauza pedinte, prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia civilă, la 29.10.2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A., B., C. şi D., în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, au solicitat, în temeiul art. 34 şi 35 din Legea nr. 165/2013, soluţionarea cererii care face obiectul dosarului cu nr. x/CC/11.06.2014 pentru pentru construcţiile expropriate şi demolate cu suprafaţa de 46,70 m.p. şi suprafaţa utilă de 37,50 m.p., compuse potrivit fişei imobilului din: clădire (locuinţă) cu suprafaţa construită şi desfăşurată de 37,90 m.p., suprafaţa utilă de 29,30 m.p. şi suprafaţa locuibilă de 14,30 m.p. şi o anexă (magazie) cu suprafaţa desfăşurată de 8,80 m.p. şi suprafaţa utilă de 8,20 m.p. şi pentru terenul în suprafaţă de 333 m.p. înscrise în CF nr. x cu nr. top. x, situate în Cluj-Napoca, str. x, cerând instanţei ca, prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună potrivit art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, anume să constate că sunt îndreptăţiţi la acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile Legii nr. 165/2013.

Prin decizia civilă nr. 160/A/17.09.2020, ce face obiectul prezentei căi de atac, Curtea de Apel Cluj a soluţionat apelul declarat de pârâtă, epuizându-se astfel căile de atac recunoscute de lege în materia acţiunilor întemeiate în drept pe dispoziţiile Legii nr. 165/2013.

Pentru argumentele expuse, din coroborarea dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., cu art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, rezultă că decizia civilă nr. 160/A/17.09.2020 a Curţii de Apel Cluj, nu este susceptibilă de recurs, fiind pronunţată de curtea de apel în cadrul soluţionării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.

Faptul că în cuprinsul deciziei atacate instanţa de apel a menţionat, eronat, că aceasta este supusă recursului, în 30 de zile de la comunicare, nu are relevanţă juridică, întrucât, în speţă, calea de atac este reglementată de lege, respectiv de dispoziţiile art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013.

Astfel, în temeiul principiul legalităţii căilor de atac reglementat de art. 7 şi art. 457 din C. proc. civ., o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac reglementate expres de lege. În afară de căile de atac pe care legea le prevede, nu pot fi folosite alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

Văzând conţinutul dispoziţiilor art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora "Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare", având în vedere că inadmisibilitatea căii de atac reprezintă o excepţie procesuală de procedură, absolută şi peremptorie care împiedică analiza oricăror alte chestiuni, inclusiv excepţii, Înalta Curte constată că motivele de nelegalitate invocate prin cererea de recurs nu mai pot fi supuse controlului judecătoresc de către instanţa de recurs.

În consecinţă, pentru considerentele prezentate, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor împotriva deciziei civile nr. 160/A din 17 septembrie 2020 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2021.