Deduction of foreign-awarded early release days from transferred prison sentence under amended Law 302/2004
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the prisoner's appeal, overturning the Court of Appeal's rejection of his execution appeal and ordering the deduction of 90 days of earned early release from his sentence, thereby requiring the issuance of a new execution warrant. The dispute concerned a Romanian national transferred from Italy to serve a cumulative 2-year, 10-month, and 22-day prison sentence for aggravated theft, where the prisoner challenged whether 90 days of credit for good conduct and labor awarded by Italian authorities should be deducted from the total sentence being executed in Romania under Article 598(1)(c) of the Code of Criminal Procedure. While lower courts relied on a 2015 Supreme Court decision stating that such foreign-awarded credits were not directly deductible but could only factor into conditional release calculations, the Supreme Court determined that subsequent amendments to Law No. 302/2004, specifically Articles 156(1) and 166(16), now mandate the mandatory deduction of any periods of reduction granted by the sending state, rendering the previous interpretation inapplicable to cases falling under the current statutory framework.
Legislator headnote
AI generatedart. 47 din C. proc. pen, art. 50 din C. proc. pen, art. 598 alin. (2) din C. proc. pen, art. 229 din C. pen, art. 77 lit. a) din C. pen, art. 32 alin. (1) din C. pen; Deduction of foreign-awarded early release days from transferred prison sentence under amended Law 302/2004: - Sentinţa penală nr. 715/2015 - nr. 669/2015 R.G. pronunţată de Tribunalul din Ivrea la data de 13.08.2015 definitivă la data de 08.12.2015, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt calificat prev. de art. 110, art. 624 bis, 61 n. 5, art. 625 n. 2 din C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de furt calificat prev. de art. 228 - art. 229 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b)0 din C. pen. român cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 135 din data de 24 iunie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen. a respins contestaţia la executare formulată de contestatorul A., ca nefondată.
Pentru a dispune astfel, curtea a reţinut că prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 23.04.2021 sub nr. x/2021, contestatorul-condamnat A. a formulat contestaţie la executare împotriva Sentinţei penale nr. 142 din 2.09.2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2020.
În motivarea contestaţiei, petentul condamnat a arătat că solicită să i se deducă din pedeapsa în a cărei executare se află cele 90 de zile câştigate cu titlu de eliberare anticipată înainte de termen, menţionate în Ordonanţa emisă de către autorităţile judiciare italiene - Biroul competent cu supravegherea din Livorno la data de 4.08.2020.
Curtea a mai reţinut că prin Sentinţa penală nr. 718 din data de 12.05.2021 Judecătoria Drobeta Turnu Severin în baza art. 47 din C. proc. pen. a admis excepţia necompetenţei materiale, iar în baza art. 50 din C. proc. pen. rap. la art. 598 alin. (2) din C. proc. pen. a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţia la executare formulată de petentul condamnat A., deţinut în Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Pentru a pronunţa această sentinţă Judecătoria Drobeta Turnu Severin a reţinut că petentul A. se află în executarea unei pedepse de 2 ani, 10 luni şi 22 zile închisoare, pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt calificat prevăzută de art. 229 din C. pen., fiind emis, în baza Sentinţei penale nr. 142 din 2.09.2020, a Curţii de Apel Craiova, mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x/2020 din 13.10.2020.
Prin sentinţa în baza căreia a fost emis mandatul, s-a constatat că statul italian a acordat condamnatului beneficiul de 90 zile câştigate cu titlu de eliberare anticipată.
Judecătoria Drobeta Turnu Severin a reţinut că potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c) contestaţia se face la instanţa care a pronunţat hotărârea care se execută.
Deoarece petentul a invocat o nelămurire a hotărârii, în sensul că, deşi constatate ca executate respectivele zile, nu înţelege dacă respectivele zile i-au fost deduse din pedeapsă şi având în vedere că Sentinţa penală nr. 142 din 2.09.2020, este pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în baza art. 47 din C. proc. pen., Judecătoria Drobeta Turnu Severin a admis excepţia necompetenţei materiale.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 4.06.2021 sub nr. x/2021.
În vederea soluţionării cauzei, curtea a dispus citarea petentului condamnat la locul de detenţie, emiterea unei adrese către Baroul Dolj în vederea desemnării unui apărător din oficiu şi ataşarea la prezentul dosar a cauzei nr. x/2020 în care a fost pronunţată Sentinţa penală nr. 142/2.09.2021 a Curţii de Apel Craiova.
Analizând actele şi lucrările dosarului, curtea a constatat următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 142 din 2.09.2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2020, definitivă prin neapelare la data de 13 octombrie 2020, s-a admis cererea formulată de autorităţile italiene şi au fost recunoscute:
- Sentinţa penală nr. 1983/2014 - nr. 1909/2014 R.G. pronunţată de Tribunalul din Torino la data de 4.04.2014 definitivă la data de 20.05.2014, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt calificat prev. de art. 110, art. 624 bis alin. (1) şi alin. (3), art. 625 n. 2 şi n. 5 din C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de furt calificat prev. de art. 228 - art. 229 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) din C. pen. român (beneficiul suspendării condiţionate a acestei pedepse a fost revocat prin pronunţarea sentinţei din data de 22.06.2016 a Tribunalului din Torino);
- Sentinţa penală nr. 715/2015 - nr. 669/2015 R.G. pronunţată de Tribunalul din Ivrea la data de 13.08.2015 definitivă la data de 08.12.2015, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt calificat prev. de art. 110, art. 624 bis, 61 n. 5, art. 625 n. 2 din C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de furt calificat prev. de art. 228 - art. 229 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b)0 din C. pen. român cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.
- Sentinţa penală nr. 3372/2016 - nr. 3186/2016 R.G. pronunţată de Tribunalul din Torino la data de 22.06.2016 definitivă la data de 16.07.2018, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni de tentativă la furt calificat prev. de art. 56, art. 110, art. 624 bis, art. 625 n. 2 din C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de tentativă la furt calificat prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 228 - art. 229 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din C. pen. român.
A fost recunoscută Ordonanţa de executare a pedepselor concurente emisă de către Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul din Torino nr. 1722/2018 SIEP (nr. 718/2018 Reg. Cum.) din data de 12.11.2018, prin care au fost cumulate pedepsele menţionate anterior şi s-a stabilit ca cetăţeanul român A., cu ultimul domiciliu din România în jud. Mehedinţi, încarcerat în Penitenciarul din Gorgona Isola, să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani, 10 luni şi 22 de zile închisoare (după deducerea a 8 zile de detenţie executate anticipat din pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 11 luni închisoare).
S-a dispus transferarea condamnatului în vederea continuării executării pedepsei de 2 ani, 10 luni şi 22 de zile închisoare într-un penitenciar din România şi s-a dedus din pedeapsă perioada executată de la data de 21.07.2019 la zi.
A fost recunoscută Ordonanţa emisă de către Biroul competent cu supravegherea din Livorno la data de 4.08.2020 şi s-a constatat că statul italian a acordat persoanei condamnate A. beneficiul a 90 de zile câştigate cu titlu de eliberare înainte de termen aferent perioadei din 21.07.2019 până în 21.07.2020.
S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care suma de 964 RON, reprezintă onorariu avocat oficiu.
Referitor la solicitarea contestatorului ce face obiectul dosarului de faţă, curtea a reţinut că după data transferului condamnatului în România devin aplicabile legile naţionale, nemaifiind valabile cele din statul străin de condamnare, aşa cum dispun dispoziţiile art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, unde se arată:
"În cazul în care România este stat de executare, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate aplicate printr-o hotărâre judecătorească, recunoscută de instanţa română, este guvernată de legea română."
Având în vedere dispoziţiile art. 100 alin. (3) din C. pen., s-a constatat că durata de pedeapsă considerată ca executată pe baza muncii prestate şi a bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate, nu poate fi scăzută din pedeapsa ce se execută şi, prin urmare, aceasta nu poate conduce la constatarea ca executată în integralitate a pedepsei şi implicit la punerea în libertate a condamnatului ca urmare a finalizării pedepsei, aceasta putând fi valorificată doar pe calea instituţiei liberării condiţionate, avându-se în vedere în cadrul calculului fracţiei de pedeapsă ce trebuie obligatoriu executată din pedeapsă pentru a se putea dispune liberarea condiţionată.
În acest sens, s-a apreciat a fi şi Decizia nr. 15/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată în dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care s-a stabilit că, după transferarea persoanei condamnate de autorităţile judiciare străine, în vederea continuării executării pedepsei în România, durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate şi a bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România, putând fi valorificată prin prisma altor instituţii de drept, cum este cea referitoare la liberarea condiţionată.
Astfel, Curtea de Apel Craiova a apreciat că cele 90 de zile acordate de statul italian condamnatului A. cu titlu de liberare anticipată nu trebuie scăzute din pedeapsa de 2 ani, 10 luni şi 22 zile închisoare ce se execută în Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, putând fi valorificate prin prisma altor instituţii de drept, cum este cea referitoare la liberarea condiţionată.
Ca urmare a celor arătate, instanţa a respins contestaţia la executare, ca nefondată.
Împotriva Sentinţei penale nr. 135 din data de 24 iunie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori a formulat contestaţie condamnatul A., cauza înregistrându-se pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 08 iulie 2021.
Examinând contestaţia formulată în cauză de către condamnatul A., prin prisma dispoziţiilor legale incidente, în limitele învestirii, Înalta Curte reţine următoarele:
Prioritar, Înalta Curte reţine că potrivit art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.
În acest cadru, instanţa reţine că potrivit legii, contestaţia la executare reprezintă o procedură jurisdicţională de rezolvare a incidentelor ivite în cursul executării hotărârii definitive, iar pe această cale se pot invoca numai aspecte care privesc exclusiv executarea hotărârilor, de asemenea, nu se pot pune în discuţie legalitatea şi temeinicia hotărârilor în baza cărora se face executarea şi nu se poate ajunge la modificarea hotărârilor rămase definitive.
Scopul acestui mijloc procesual este asigurarea punerii în executare a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziţii de drept penal şi de drept procesual penal care se referă la executarea unei condamnări penale. Astfel, pe calea contestaţiei la executare nu se poate schimba sau modifica soluţia care a căpătat autoritate de lucru judecat.
În speţă, se constată că prin cererea formulată, contestatorul condamnat A., în temeiul dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. a învestit Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori cu o contestaţie la executare, considerând că Sentinţa nr. 142 din data de 2.09.2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2020, definitivă prin neapelare la data de 13.10.2020, conţine aspecte ce împiedică executarea pedepsei, respectiv că, în mod eronat nu a fost dedusă perioada de 90 de zile câştigată cu titlu de eliberare anticipată înainte de termen, aferentă perioadei din 21.07.2019 până în 21.07.2020, aşa cum a fost reţinută de autorităţile italiene.
Analizând Sentinţa penală nr. 142 din data de 2.09.2020 a Curţii de Apel Craiova, Înalta Curte constată că au fost recunoscute:
- Sentinţa penală nr. 1983/2014 - nr. 1909/2014 R.G. pronunţată de Tribunalul din Torino la data de 4.04.2014 definitivă la data de 20.05.2014, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt calificat prev. de art. 110, art. 624 bis alin. (1) şi alin. (3), art. 625 n. 2 şi n. 5 din C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de furt calificat prev. de art. 228 - art. 229 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) din C. pen. român (beneficiul suspendării condiţionate a acestei pedepse a fost revocat prin pronunţarea sentinţei din data de 22.06.2016 a Tribunalului din Torino);
- Sentinţa penală nr. 715/2015 - nr. 669/2015 R.G. pronunţată de Tribunalul din Ivrea la data de 13.08.2015 definitivă la data de 8.12.2015, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 5 luni închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni de furt calificat prev. de art. 110, art. 624 bis, 61 n. 5, art. 625 n. 2 din C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de furt calificat prev. de art. 228 - art. 229 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din C. pen. roman, cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen.
- Sentinţa penală nr. 3372/2016 - nr. 3186/2016 R.G. pronunţată de Tribunalul din Torino la data de 22.06.2016 definitivă la data de 16.07.2018, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni de tentativă la furt calificat prev. de art. 56, art. 110, art. 624 bis, art. 625 n. 2 din C. pen. italian, care are corespondent în legislaţia română în infracţiunea de tentativă la furt calificat prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 228 - art. 229 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. b) din C. pen. român.
A fost recunoscută Ordonanţa de executare a pedepselor concurente emisă de către Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul din Torino nr. 1722/2018 SIEP (nr. 718/2018 Reg. Cum.) din data de 12.11.2018, prin care au fost cumulate pedepsele menţionate anterior şi s-a stabilit ca cetăţeanul român A., încarcerat în Penitenciarul din Gorgona Isola, să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani, 10 luni şi 22 de zile închisoare (după deducerea a 8 zile de detenţie executate anticipat din pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 11 luni închisoare).
S-a dispus transferarea condamnatului în vederea continuării executării pedepsei de 2 ani, 10 luni şi 22 de zile închisoare într-un penitenciar din România şi a fost dedusă din pedeapsă perioada executată de la data de 21.07.2019 la zi.
Totodată, a fost recunoscută Ordonanţa emisă de către Biroul competent cu supravegherea din Livorno la data de 4.08.2020 şi s-a constatat că statul italian a acordat persoanei condamnate A. beneficiul a 90 de zile câştigate cu titlu de eliberare înainte de termen aferent perioadei din 21.07.2019 până în 21.07.2020.
Însă, prin sentinţa antemenţionată nu s-a făcut menţiunea că din pedeapsa rezultantă de 2 ani, 10 luni şi 22 zile se deduce şi perioada de 90 de zile câştigată cu titlu de eliberare anticipată înainte de termen, aferentă perioadei din 21.07.2019 până în 21.07.2020.
Curtea de Apel Craiova a reţinut că din certificatul de stadiu al executării pedepsei Reg Gen N 3186/2016 - GNRN 14894/2016 emis la data de 13.08.2020 de Parchetul General al Republicii de pe lângă Tribunalul din Torino- Compartimentul Executări Penale rezultă că Biroul de competent cu Supravegherea din Livorno prin ordonanţa emisă la data de 4.08.2020 a acordat condamnatului beneficiul a 90 zile cu titlu de eliberare înainte de termen aferent perioadei din 21.07.2019 până în 21.07.2020, însă, prin raportare la considerentele Deciziei nr. 15/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dată în dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a apreciat că, după transferarea persoanei condamnate de autorităţile judiciare străine, în vederea continuării executării pedepsei în România, durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate şi a bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România, putând fi valorificată prin prisma altor instituţii de drept, cum este cea referitoare la liberarea condiţionată.
Înalta Curte mai constată că şi în cuprinsul Sentinţei nr. 135 din data de 24 iunie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori ce face obiectul prezentei contestaţii s-au reţinut aceleaşi argumente, în considerarea Decizie nr. 15/2015, instanţa apreciind că perioada de 90 de zile acordate de statul italian contestatorului A. cu titlu de liberare anticipată nu trebuie scăzute din pedeapsa de 2 ani, 10 luni şi 22 zile închisoare ce se execută în România.
Înalta Curte notează că, ulterior pronunţării deciziei nr. 15 din 2015 a instanţei supreme, Legea nr. 302/2004 a fost modificată succesiv, în varianta consolidată, aşa cum a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea 1, nr. 411 din data de 27 mai 2019 fiind prevăzută obligativitatea deducerii perioadelor de reducere acordate de statul emitent.
Astfel, potrivit art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată "Din durata pedepsei privative de libertate care trebuie executată în România se deduc durata pedepsei privative de libertate executate în statul emitent, ca urmare a efectelor produse de amnistia sau graţierea acordată anterior, precum şi, dacă este cazul, numărul de zile deduse din totalul de pedeapsă ca urmare a oricăror altor măsuri dispuse conform legislaţiei statului emitent."
De asemenea, în cuprinsul dispoziţiilor art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 este reglementată obligativitatea recunoaşterii perioadelor de reducere acordate de statul emitent, chiar şi prin hotărâri ulterioare transferării persoanei condamnate, "care vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunţat şi hotărârea de recunoaştere iniţială".
Pentru motivele expuse, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite contestaţia formulată de contestatorul condamnat A. împotriva sentinţei penale nr. 135 din data de 24 iunie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Va desfiinţa sentinţa penală atacată şi în rejudecare:
Va admite contestaţia la executare formulată cu privire la Sentinţa penală nr. 142 din data de 2.09.2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2020, definitivă prin neapelare la data de 13.10.2020.
Va deduce din pedeapsa aplicată de autorităţile italiene şi perioada de 90 de zile câştigată cu titlu de eliberare anticipată înainte de termen, aferentă perioadei din 21.07.2019 până în 21.07.2020, menţionate în Ordonanţa de executare a pedepselor concurente emisă de către Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul din Torino nr. 1722/2018 SIEP din data de 12.11.2018 şi va anula formele de executare şi dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1012 RON, va rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestaţia formulată de contestatorul condamnat A. împotriva Sentinţei penale nr. 135 din data de 24 iunie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Desfiinţează sentinţa penală atacată şi în rejudecare:
Admite contestaţia la executare formulată cu privire la Sentinţa penală nr. 142 din data de 02.09.2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2020, definitivă prin neapelare la data de 13.10.2020.
Deduce din pedeapsa aplicată de autorităţile italiene şi perioada de 90 de zile câştigată cu titlu de eliberare anticipată înainte de termen, aferentă perioadei din 21.07.2019 până în 21.07.2020, menţionate în Ordonanţa de executare a pedepselor concurente emisă de către Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul din Torino nr. 1722/2018 SIEP din data de 12.11.2018.
Anulează formele de executare şi dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1012 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 28 octombrie 2021.
GGC - MM