Justification of preventive detention during European Arrest Warrant execution for pending information requests
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the challenge as unfounded, upholding the lower court's order placing the requested person in detention pending surrender for a 30-day period. The dispute concerned the execution of a European Arrest Warrant issued by French authorities for attempted burglary and criminal association, where the Court of Appeal ordered preventive detention after deferring the main hearing to request supplemental factual and procedural information from France. The Supreme Court held that the detention was legally justified under Article 104 of Law No. 302/2004, given the high risk of escape indicated by the subject's prior inability to be located in Romania, the gravity of the alleged offenses, and the requirement to ensure the prompt execution of the warrant; consequently, the contested decision of July 31, 2021, remains in force, and the appellant was ordered to pay 300 RON in judicial costs.
Legislator headnote
AI generatedart. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, art. 103 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, art. 104 din Legea nr. 302/2004, art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004, art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 275 alin. (2) C. proc. pen; Justification of preventive detention during European Arrest Warrant execution for pending information requests: Prin încheierea încheierii penale din data de 31.07.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2021, în baza art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 zile, începând din data de 31.07.2021 şi până la data de 29.08.2021 inclusiv.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea încheierii penale din data de 31.07.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2021, în baza art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 zile, începând din data de 31.07.2021 şi până la data de 29.08.2021 inclusiv.
Prin aceeaşi încheiere, instanţa a amânat cauza la data de 10 august 2021, în vederea emiterii unei adrese către autorităţile judiciare franceze pentru a comunica informaţii suplimentare şi anume, detalierea situaţiei de fapt, reţinute ca acuzaţie în sarcina persoanei solicitate, precum şi data începerii urmăririi penale faţă de persoana solicitată pentru ambele infracţiuni.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:
La data de 31.07.2021, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală a fost înregistrată sesizarea nr. 608/II-5/2021 din data de 31.07.2021, formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în baza art. 103 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, privind procedura punerii în executare a mandatului european de arestare emis la data de 23.02.2021 de către Parchetul de pe lângă JIRS din Nancy, faţă de persoana solicitată A., cetăţean român, urmărit internaţional pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de furt prin efracţie dintr-un domiciliu sau dintr-un loc destinat depozitării de fonduri, valori, mărfuri sau materiale şi comisă în reuniune:delict, fapte prevăzute de art. 311-9 alin. (1), art. 311-1, art. 132-71 C. pen. francez şi pedepsite de art. 311-9 alin. (1), art. 311-14, art. 311-15 C. pen. francez şi de art. 121-4 20 şi 121-5 C. pen. francez, precum şi de participare la o asociere de infractori în vederea pregătirii de delicte pedepsite cu 10 ani de închisoare, fapte prevăzute de art. 450-1, 450-3 şi 450-5 C. pen. francez.
Evaluând actele anexate sesizării, Curtea de Apel a reţinut că din cuprinsul mandatului european de arestare rezultă că acesta la bază mandatul de arestare din data de 22.02.2021 emis de către vicepreşedintele responsabil cu instrucţia la Tribunalul Judiciar din Nancy, Republica Franceză, pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de furt prin efracţie dintr-un domiciliu sau dintr-un loc destinat depozitării de fonduri, valori, mărfuri sau materiale şi comisă în reuniune:delict, fapte prevăzute de art. 311-9 alin. (1), art. 311-1, art. 132-71 C. pen. francez şi pedepsite de art. 311-9 alin. (1), art. 311-14, art. 311-15 C. pen. francez şi de art. 121-4 20 şi 121-5 C. pen. francez, precum şi de participare la o asociere de infractori în vederea pregătirii de delicte pedepsite cu 10 ani de închisoare, fapte prevăzute de art. 450-1, 450-3 şi 450-5 C. pen. francez, arătându-se că, la Nancy, s-a deschis o anchetă judiciară privind 15 fapte de furt şi tentativă de furt, comise între 24.08.2012 şi 16.03.2013, persoana solicitată fiind trimisă în faţa Tribunalului Corecţional din Nancy prin ordonanţa dată de judecătorul de instrucţie, pentru fapta de furt prin efracţie dintr-un domiciliu sau dintr-un loc destinat depozitării de fonduri, valori, mărfuri sau materiale şi comisă în reuniune, în localitatea Remilly, între 23-24.02.2013 şi prin asociere de infractori, investigaţiile privind telefonul mobil pe care persoana solicitată îl avea asupra sa în momentul interpelării sale în Luxemburg şi reţelele telefonice din locurile în care s-au comis faptele conducând la implicarea sa în săvârşirea acestor infracţiuni, informaţiile rezultate din ancheta judiciară stabilind un mod de operare identic, respectiv furturi comise noaptea, folosind linii telefonice numai în acest scop, într-o grupare structurată.
Faţă de acordarea unui termen de judecată pentru solicitarea de informaţii suplimentare, în vederea asigurării bunei desfăşurări a procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare emis în cauză şi pentru a împiedica sustragerea persoanei solicitate de la această procedură, măsura având un caracter provizoriu, fiind determinată de natura urgentă a acestei proceduri, Curtea de Apel a apreciat că se impune luarea măsurii arestării pe o perioadă de 30 zile, măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar nefiind apte a-şi atinge scopul în cauză, motivele invocate neputând determina luarea unei măsuri preventive mai blânde.
În acest sens, instanţa de fond a subliniat gravitatea sporită a infracţiunilor indicate în mandatul european de arestare, ceea ce denotă periculozitate infracţională, precum şi existenţa unui risc major de sustragere având în vedere că, încă din luna februarie 2021, organele de poliţie au căutat persoana solicitată la domiciliu pentru punerea în executare a mandatului european de arestare, nefiind găsită la adresa de domiciliu, stabilindu-se că nu se afla pe teritoriul României, aşa cum rezultă din adresa nr. x/01.03.2021 emisă de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ialomiţa-Serviciul de Investigaţii Criminale.
Ca urmare, în condiţiile art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, republicată, constatând necesară emiterii unei adrese către autorităţile franceze în vedere obţinerii unor informaţii suplimentare Curtea a apreciat că, pentru a se asigura punerea în executare a mandatului european de arestare, în sensul de a se preîntâmpina sustragerea persoanei solicitate A., este necesară arestarea acesteia pe o durată de 30 zile.
Împotriva dispoziţiei de arestare cuprinsă în încheierea anterior menţionată, în termen legal, a formulat contestaţie persoana solicitată A., fără a motiva calea de atac.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, fiind repartizată aleatoriu Completului Special, sub nr. x/2021/a1, cu termen de judecată la data de 12.08.2021.
Examinând contestaţia formulată, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată că acesta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 104 din Legea nr. 302/2004, republicată, care, în cuprinsul alin. (7), stabilesc că:
"Dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziţiei acesteia faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventuale obiecţii în ceea ce priveşte identitatea."
Alineatul (8) al aceluiaşi text de lege stabileşte că: "În cazurile prevăzute la alin. (5) şi (7), atunci când judecătorul apreciază necesar să acorde un termen pentru luarea unei hotărâri cu privire la predare, arestarea persoanei solicitate în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare se dispune prin încheiere motivată."
În fine, alin. (10) al aceluiaţi text de lege statuează că:
"În toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezenţa apărătorului. Durata iniţială a arestării nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în niciun caz 180 de zile."
În acest context legislativ, evaluând datele concrete al speţei, Înalta Curte constată că prin sesizarea nr. 608/II-5/2021, din data de 31.07.2021, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în baza art. 103 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, a solicitat Curţii de Apel Bucureşti arestarea în vederea predării a persoanei solicitate A., susţinând că la data de 23.02.2021, pe numele acesteia a fost emis de către autorităţile judiciare franceze un mandat european de arestare.
La termenul fixat în cauză, 31 iulie 2021, luând act de opoziţia persoanei solicitate la predarea sa către autorităţile judiciare franceze şi apreciind asupra necesităţii amânării cauzei în vederea emiteririi unei adrese către autorităţile judiciare franceze pentru solicitarea de informaţii suplimentare, instanţa de fond, pentru a preîntâmpina sustragerea părţii de la derularea procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare, a dispus arestarea acesteia în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile, începând din data de 31.07.2021 şi până la data de 29.08.2021 inclusiv.
Această soluţie respectă exigenţele de legalitate şi temeinicie, măsura preventivă prevăzută de art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, republicată, fiind singura aptă, în contextul particular al cauzei, să asigure desfăşurarea cu celeritate şi în bune condiţii a procedurii punerii în executare a mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. de către autorităţile judiciare din Franţa.
Înalta Curte are în vedere în acest sens, pe de o parte, datele privind natura şi gravitatea faptelor pentru care persoana solicitată este cercetată în Franţa, respectiv pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de furt prin efracţie dintr-un domiciliu sau dintr-un loc destinat depozitării de fonduri, valori, mărfuri sau materiale şi comisă în reuniune:delict, fapte prevăzute de art. 311-9 alin. (1), art. 311-1, art. 132-71 C. pen. francez şi pedepsite de art. 311-9 alin. (1), art. 311-14, art. 311-15 C. pen. francez şi de art. 121-4 20 şi 121-5 C. pen. francez, precum şi de participare la o asociere de infractori în vederea pregătirii de delicte pedepsite cu 10 ani de închisoare, fapte prevăzute de art. 450-1, 450-3 şi 450-5 C. pen. francez, circumstanţiază un anumit grad de risc al sustragerii sale de la procedura de punere în executare a mandatului european de arestare, care nu poate fi combătut în mod eficient decât prin instituirea, faţă de aceasta, a măsurii privative de libertate supusă evaluării.
Pe de altă parte, Înalta Curte are în vedere dezideratul desfăşurării în bune condiţii a procedurii deduse judecăţii în faţa Curţii de Apel Bucureşti, context în care se apreciază că, în lipsa altor elemente obiective verificabile, nu se poate justifica dispunerea faţă de această persoană solicitată a uneia dintre măsurile preventive neprivative de libertate prevăzute de C. proc. pen., la care fac trimitere dispoziţiile art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004, republicată, în contextul particular al cauzei, aceasta nefiind în măsură a asigura finalitatea urmărită prin dispunerea măsurii preventive prevăzută de art. 104 alin. (8) din acelaşi act normativ, respectiv buna desfăşurare a procedurii.
În acest context, Înalta Curte, în acord cu instanţa de fond, constată din actele dosarului faptul că, măsura arestării dispuse în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare se justifică şi în raport de antecedenţa infracţională a persoanei solicitate precum şi prin prisma indiciilor existente cu privire la existenţa unui risc crescut ca aceasta să încerce să se sustragă de la desfăşurarea procedurii derulate în prezenta cauză.
În consecinţă, apreciind încheierea penală atacată ca fiind legală şi temeinică, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva încheierii penale din data de 31.07.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2021.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, urmând ca, potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, să rămână în sarcina statului şi să fie plătit din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva încheierii penale din data de 31.07.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2021.
Obligă contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 12 august 2021.
GGC - MM