Inadmissibility of appeal against final execution objection decision under criminal procedure

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 92 din data de 07 septembrie 2020, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 597 alin. (5) raportat la art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de petentul A. împotriva Sentinţei penale nr. 150 din 22.06.2020 a Tribunalului Suceava şi a obligat pe petent la plata sumei de 150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, curtea de apel a reţinut că, prin Sentinţa penală nr. 150 din data de 22.06.2020, Tribunalul Suceava a respins, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de contestatorul A., cu argumentarea, în esenţă, că cererea formulată nu îndeplineşte condiţiile esenţiale de admisibilitate, petentul neindicând în mod expres niciun temei dintre cele prevăzute de art. 598 alin. (1) din C. proc. pen. şi nici care este obiectul contestaţiei la executare, iar instanţa nu a putut încadra motivarea în fapt a cererii în niciunul din cazurile de contestaţie la executare prevăzute de art. 598 alin. (1) din C. proc. pen.

S-a arătat că împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie petentul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Analizând cererea petentului, curtea de apel a reţinut faptul că, în motivarea căii de atac exercitate, ca şi în cuprinsul memoriilor depuse la dosar, contestatorul a criticat soluţia de clasare dispusă de procurorul de caz în data de 07.08.2019, în Dosarul nr. x/2019 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, Încheierea nr. 278 din 30.10.2019 pronunţată de Tribunalul Suceava, în Dosarul nr. x/2019, prin care a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de către petent împotriva ordonanţei de clasare sus-menţionată, precum şi soluţia dispusă în cauză cu privire la contestaţia la executare formulată.

Faţă de cele reţinute, curtea de apel a constatat că cererea nu este motivată, în fapt şi în drept raportat la cazurile prevăzute de lege, şi nu a identificat motive de nelegalitate sau de netemeinicie a hotărârii atacate, astfel încât, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a respins contestaţia formulată de petentul A., ca nefondată.

Împotriva Deciziei penale nr. 92 din data de 07 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a formulat contestaţie petentul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 09 octombrie 2020, sub nr. x/2020 şi repartizată aleatoriu completului de judecată C10, cu prim termen de judecată fixat la data de 30 octombrie 2020.

Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii căii de atac invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată următoarele:

Înalta Curte reţine că este învestită cu soluţionarea contestaţiei exercitate de petentul A. împotriva unei decizii pronunţate în contestaţie, calea de atac fiind exercitată împotriva unei hotărâri definitive.

În referire la hotărârile supuse contestaţiei, Înalta Curte notează că, potrivit art. 4251 alin. (1) din C. proc. pen., "calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel", iar conform alin. (7) al aceluiaşi articol, "Contestaţia se soluţionează prin decizie, care nu este supusă niciunei căi de atac, putându-se pronunţa una dintre următoarele soluţii:

1. respingerea contestaţiei, cu menţinerea hotărârii atacate:

a) când contestaţia este tardivă sau inadmisibilă;

b) când contestaţia este nefondată;

2. admiterea contestaţiei şi:

a) desfiinţarea hotărârii atacate şi soluţionarea cauzei;

b) desfiinţarea hotărârii atacate şi dispunerea rejudecării cauzei de către judecătorul sau completul care a pronunţat-o, atunci când se constată că nu au fost respectate dispoziţiile privind citarea.".

Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Ca atare, atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual, intervine sancţiunea procedurală a inadmisibilităţii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 92 din data de 07 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Văzând dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe contestator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 78 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 92 din data de 07 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 78 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 octombrie 2020.

GGC - NN