European Arrest Warrant Execution: Rejection of Deferral Based on Domestic Supervision Period and Victim Status

Asupra contestaţiei de faţă;

Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 146 din data de 8 iulie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, a fost admisă cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 7.07.2021, de către autorităţile judiciare din Franţa - Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar Rennes în dosarul nr. x, pe numele persoanei solicitate A. .

S-a dispus predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare franceze cu respectarea regulii specialităţii, prev. de art. 117 din Legea nr. 302/2004 rep.

S-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 zile, în vederea predării, de la 8.07.2021 la 6.08.2021, inclusiv, şi dispune emiterea mandatului de arestare în vederea predării.

S-a constatat că în prezenta procedură persoana solicitată a fost reţinută pentru 24 de ore, de la data de 7.07.2021, ora 15:16, până la 8.07.2021, ora 15:16.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Craiova a reţinut că la data de 8.07.2021 a fost înregistrată adresa nr. x/2021 din data de 7.07.2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin care s-a înaintat mandatul european de arestare emis la data de 7.07.2021, de către autorităţile judiciare din Franţa - Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar Rennes în dosarul nr. x, pe numele persoanei solicitate A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- participare la o asociaţie de răufăcători în vederea pregătirii unei crime fapte prevăzute de art. 450-1 alin. l, alin. (2) C. pen. francez şi pedepsite de art. 450-1 alin. (2), art. 450-3, art. 450-5 C. pen. francez;

- tăinuiri de bun provenind din furturi în bandă organizată/grup infracţional organizat fapte prevăzute şi pedepsite de art. 321-1, art. 321-2 20, art. 321-3, art. 321-4, art. 321-9, art. 321-10, art. 311-1, art. 311-9, art. 31 1-13, art. 31 114, art. 311-15 şi 132-71 C. pen. francez.

Totodată, au fost înaintate procesul-verbal încheiat la data de 7.07.2021 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi ordonanţa de reţinere nr. 49/2021 din 7.07.2021, prin care s-a dispus reţinerea persoanei solicitate B. pentru 24 ore, cu începere de la 7.07.2021, ora 15:16, până la 8.07.2021, ora 15:16.

Din cuprinsul mandatului european de arestare rezultă că persoana solicitată A. este cercetată de către autorităţile judiciare franceze pentru săvârşirea infracţiunilor de: participare la o asociaţie de răufăcători în vederea pregătirii unei crime fapte prevăzute de art. 450-1 alin. l, alin. (2) C. pen. francez şi pedepsite de art. 450-1 alin. (2), art. 450-3, art. 450-5 C. pen. francez şi tăinuiri de bun provenind din furturi în bandă organizată/grup infracţional organizat fapte prevăzute şi pedepsite de art. 321-1, art. 321-2 20, art. 321-3, art. 321-4, art. 321-9, art. 321-10, art. 311-1, art. 311-9, art. 31 1-13, art. 31 114, art. 311-15 şi 132-71 C. pen. francez.

Din conţinutul mandatului rezultă că persoana solicitată este urmărită penal de autorităţile judiciare franceze întrucât încă din data de 30 mai 2020, mai multe furturi de motoare de vapor/barca exterioare sunt comise în diferite porturi din Morbihan, Finistere şi Côtes ď Armor. Investigaţiile au permis vizarea mai multor indivizi, bănuiţi de-a fi comis împreună aceste fărădelegi, respectiv C., D. şi E., originari din Sudul României.

Investigaţiile telefonice au dezvăluit ca C. era în contact cu un individ denumit A.. Exploatarea telefonului mobil abandonat de către C., în noaptea din 27 înspre 28 iunie 2020, după ce tocmai a comis mai multe furturi în Finistere, a permis descoperirea conţinutului unei conversaţii avute cu persoana solicitată A. în data de 18 iunie 2020. În acest schimb, C. i-a trimis lui A. mai multe fotografii cu motoare de vapor/barca furate din localitatea Arradon. În plus, exploatarea datelor telefonice a confirmat că persoana solicitată A. venise în Bretagne/Bretagnia în cursul perioadei furturilor de motoare din iunie 2020. Ancheta permite, în mod legitim, sa se creadă că persoana solicitată A. este implicat la 11 fapte comise în perioada 1 iunie - 21 mai 2021 de către această bandă organizata/grup infracţional organizat, în calitate de tăinuitor.

Pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru faptele sus-menţionate este de 15 ani închisoare, conform legii statului emitent al mandatului.

La termenul din data de 8.07.2021 a fost audiată persoana solicitată A., care a precizat că nu îşi exprimă consimţământul la predarea către autorităţile judiciare din Franţa, menţionând că are calitatea de inculpat în dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Calafat, declaraţia acesteia regăsindu-se la dosarul cauzei.

Potrivit dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

Alin. (2) al acelui text statuează că "mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002."

Din economia dispoziţiilor legale cuprinse în legea specială - art. 97 şi urm. din Legea nr. 302/2004 rep., care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanţei române în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă.

Cât priveşte conţinutul şi forma mandatului european de arestare, acestea sunt prevăzute în art. 87 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare trebuind să conţină, pe lângă celelalte elemente stipulate în mod expres, şi indicarea existenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătoreşti având acelaşi efect, care se încadrează în dispoziţiile art. 89 şi art. 97 din prezenta lege.

Învestit cu executarea unui mandat european de arestare judecătorul hotărăşte asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existenţa dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situaţiilor ce se constituie în motive de refuz la predare.

În acest fel se pune în practică principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanţa română a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.

S-a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi formă ale mandatului european de arestare, astfel cum sunt prevăzute de dispoziţiile legale, în sensul că în cuprinsul acestuia sunt menţionate identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate, este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, respectiv - Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar Rennes în dosarul nr. x, se precizează încadrarea juridică a infracţiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, sunt descrise circumstanţele săvârşirii faptelor şi este specificată limita maximă a pedepselor prevăzute de legislaţia statului emitent pentru acest tip de fapte - 15 ani închisoare.

De asemenea, s-a reţinut, din înscrisurile depuse la dosar, că persoana solicitată A., este persoana căutată de către autorităţile judiciare din Franţa pentru comiterea infracţiunilor indicate în mandatul european de arestare, iar aceasta, la interpelarea instanţei, a arătat că nu are obiecţiuni cu privire la datele de identitate.

S-a constatat, totodată, că infracţiunile menţionate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. se regăsesc printre cele 32 de infracţiuni care permit predarea fără a fi necesară verificarea dublei incriminări.

Din examinarea actelor dosarului s-a reţinut că nu este incidentă vreuna dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 302/2004 care constituie motive de refuz obligatoriu sau opţional al executării mandatului european de arestare, cererea de executare a mandatului european de arestare fiind admisibilă, în conformitate cu dispoziţiile art. 109 din Legea 302/2004.

Cu privire la susţinerile persoanei solicitate A. şi a apărătorilor aleşi ai acesteia, care au precizat că are calitatea de inculpat în dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Calafat, în urma verificărilor efectuate în Ecris, având în vedere şi relaţiile comunicate de Judecătoria Calafat, respectiv adresa nr. x/2021 şi Ordonanţa nr. 136/P/2021 emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Calafat, a rezultat că persoana solicitată are calitatea de persoană vătămată.

Potrivit dispoziţiilor art. 58 din Legea nr. 302/2004, în situaţia în care persoana extrădată este cercetată penal de către autorităţile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluţionarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.

Instanţa de fond a constatat că nu sunt incidente aceste norme legale, aceasta având calitatea de persoană vătămată în dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Calafat, având ca obiect confirmare renunţare la urmărire penală - art. 318 alin. (12) C. proc. pen.

Cu privire la apărarea persoanei solicitate referitor la limitele de pedeapsă în sensul că ar fi diferite faţă de cele din C. pen. francez, a considerat că nu constituie motiv obligatoriu sau facultativ de refuz în sensul disp. art. 99 din Legea nr. 302/204.

Referitor la măsura preventivă solicitată, instanţa de fond a apreciat că măsura arestării preventive faţă de persoana solicitată se impune având în vedere dispoziţiile art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, solicitarea privind luarea măsurii arestului la domiciliu sau controlului judiciar fiind neîntemeiată în raport de prevederile legale ce reglementează această procedură specială, urmând a fi respinsă.

Astfel, s-a reţinut că dispoziţiile art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 prevăd că, în cazul prevăzut la alin. (5) (respectiv acela în care persoana solicitată declară că este de acord cu predarea sa), dacă nu este incident vreunul dintre motivele de refuz al executării prevăzute la art. 99, judecătorul se poate pronunţa prin sentinţă, potrivit art. 109, deopotrivă asupra arestării şi predării persoanei solicitate.

Potrivit art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziţiei acesteia faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventuale obiecţii în ceea ce priveşte identitatea.

Tot astfel, conform prevederilor art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004, în situaţia în care, ulterior, instanţa dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, textul de lege neacordând instanţei posibilitatea de a aprecia cu privire la aplicarea unei alte măsuri preventive prevăzute de C. proc. pen.

În cadrul procedurii de executare a mandatului european de arestare, spre deosebire de perioada în care solicitarea de punere în executare a mandatului european este în curs de soluţionare (când, prin încheiere, se pot lua fie măsura arestării, fie măsuri alternative neprivative de libertate), în cazul unei soluţii de admitere, prin sentinţa prin care instanţa se pronunţă asupra executării mandatului european de arestare, se dispune întotdeauna arestarea persoanei solicitate în vederea predării, o atare dispoziţie fiind în concordanţă cu natura acestui mijloc specific de cooperare internaţională.

Ţinând cont de faptul că persoana solicitată a declarat că nu îşi exprimă consimţământul la predarea către autorităţile judiciare din Franţa şi, având în vedere că nu este incident vreunul din motivele de refuz al executării prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, instanţa a admis cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 7.07.2021, de către autorităţile judiciare din Franţa - Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar Rennes în dosarul nr. x, pe numele persoanei solicitate A..

Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie persoana solicitată A., motivele contestaţiei fiind susţinute de către apărătorul ales, astfel cum se regăsesc în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând contestaţia formulată, în raport cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, în considerarea celor ce succed:

Conform art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, a judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

Potrivit art. 84 alin. (2) din aceeaşi lege, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei - cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

În cauză, predarea şi arestarea persoanei solicitate se întemeiază pe existenţa unui mandat european de arestare emis de autorităţile judiciare din Franţa, pentru săvârşirea infracţiunilor de: participare la o asociaţie de răufăcători în vederea pregătirii unei crime fapte prevăzute de art. 450-1 alin. l, alin. (2) C. pen. francez şi pedepsite de art. 450-1 alin. (2), art. 450-3, art. 450-5 C. pen. francez şi tăinuiri de bun provenind din furturi în bandă organizată/grup infracţional organizat fapte prevăzute şi pedepsite de art. 321-1, art. 321-2 20, art. 321-3, art. 321-4, art. 321-9, art. 321-10, art. 311-1, art. 311-9, art. 31 1-13, art. 31 114, art. 311-15 şi 132-71 C. pen. francez.

Astfel, din conţinutul mandatului rezultă că persoana solicitată este urmărită penal de autorităţile judiciare franceze întrucât încă din data de 30 mai 2020, mai multe furturi de motoare de vapor/barca exterioare sunt comise în diferite porturi din Morbihan, Finistere şi Côtes ď Armor. Investigaţiile au permis vizarea mai multor indivizi, bănuiţi de-a fi comis împreună aceste fărădelegi, respectiv C., D. şi E., originari din Sudul României. De asemenea, investigaţiile telefonice au dezvăluit ca C. era în contact cu un individ denumit A.. Exploatarea telefonului mobil abandonat de către C., în noaptea din 27 înspre 28 iunie 2020, după ce tocmai a comis mai multe furturi în Finistere, a permis descoperirea conţinutului unei conversaţii avute cu persoana solicitată A. în data de 18 iunie 2020. În acest schimb, C. i-a trimis lui A. mai multe fotografii cu motoare de vapor/barca furate din localitatea Arradon. În plus, exploatarea datelor telefonice a confirmat că persoana solicitată A. venise în Bretagne/Bretagnia în cursul perioadei furturilor de motoare din iunie 2020. Ancheta permite, în mod legitim, sa se creadă că persoana solicitată A. este implicat la 11 fapte comise în perioada 1 iunie - 21 mai 2021 de către această bandă organizata/grup infracţional organizat, în calitate de tăinuitor.

Pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru faptele sus-menţionate este de 15 ani închisoare, conform legii statului emitent al mandatului.

Înalta Curte, în acord cu prima instanţă, constată că faptele pentru care se solicită predarea şi fac obiectul mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare din Franţa - Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar Rennes în dosarul nr. x, sunt cuprinse în cele enumerate de dispoziţiile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 şi care dau loc la predare necondiţionat de existenţa dublei incriminări.

Din economia dispoziţiilor art. 84 şi următoarele din Legea nr. 302/2004 rezultă că rolul instanţei române în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă.

În acest sens, instanţa de control judiciar, în acord cu judecătorul primei instanţei, constată că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate cuprinde toate informaţiile conform art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, suficiente pentru a aprecia asupra întrunirii condiţiilor imperative impuse de lege.

De asemenea, se constată că nu este incident în cauză niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate, astfel cum sunt prevăzute de art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, nefiind întrunite nici cerinţele de refuz facultativ al predării, reglementate de art. 98 alin. (2) din aceeaşi lege.

Cu privire la susţinerea apărătorului ales al persoanei solicitate, în sensul incidenţei dispoziţiilor prevăzute de art. 58 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, fiind necesară amânarea predării, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, Înalta Curte reţine că, într-adevăr, faţă de persoana solicitată s-a pronunţat de Judecătoria Calafat Sentinţa penală nr. 153/2020, în dosarul nr. x/2020, rămasă definitivă la data de 21 septembrie 2020, prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei de 9 luni închisoare, având un termen de supraveghere de 2 ani, fiind stabilite măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) C. pen., fără a fi impusă şi vreuna din obligaţiile prevăzute de alin. (2) al aceluiaşi articol. Susţinerea apărării în sensul că, în ipoteza în care nu s-ar dispune amânarea predării până la expirarea termenului de 2 ani de supraveghere, nu ar avea posibilitatea să respecte măsurile de supraveghere stabilite (în speţă, apărarea face trimitere doar la imposibilitatea de prezentare la serviciul de probaţiune conform planului de supraveghere, aşa cum rezultă din concluziile scrise depuse la dosar după rămânerea în pronunţare), şi, prin urmare, predarea imediată ar avea consecinţe grave pentru persoana extrădată întrucât s-ar dispune revocarea amânării aplicării pedepsei, este neîntemeiată având în vedere că dispoziţiile art. 88 alin. (1) C. pen. prevăd în mod expres că numai în ipoteza în care, cu rea-credinţă, pe parcursul termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei. Or, posibila nerespectare a măsurilor de supraveghere stabilite în sarcina sa, este urmare a punerii în executare a mandatului european de arestare, nefiind, aşadar, imputabilă acestuia. În plus, chiar dacă s-ar aprecia că nerespectarea măsurilor de supraveghere urmare a predării în baza mandatului european de arestare ar avea consecinţe grave pentru persoana extrădată întrucât s-ar dispune revocarea amânării aplicării pedepsei, Înalta Curte constată că termenul de supraveghere de 2 ani stabilit prin Sentinţa penală nr. 153/2020, pronunţată de Judecătoria Calafat, s-ar împlini la data de 20 septembrie 2022, ceea ce exclude de plano amânarea predării, care este limitată la cel mult 3 luni şi numai o singură dată.

De asemenea, în acord cu instanţa de fond, Înalta Curte constată că nici dispoziţiile prevăzute de art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 nu sunt incidente, întrucât persoana solicitată are calitatea de persoană vătămată în dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul Judecătoriei Calafat, cu obiect confirmare renunţare la urmărire penală - art. 318 alin. (12) C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 146, din data de 8 iulie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 146, din data de 8 iulie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 iulie 2021.

GGC - MM