Negative jurisdictional conflict over appeal route for substitution of minor's educational measures: standard appeal vs. execution-stage contestation

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 535/Ap din data de 23 septembrie 2021 a Curţii de Apel Braşov, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 504 alin. (1), art. 513 alin. (2) şi art. 597 alin. (7) C. proc. pen., s-a calificat drept contestaţie calea de atac promovată de către A. împotriva Sentinţei penale nr. 1283 din data de 12.08.2021 a Judecătoriei Braşov şi s-a declinat competenţa de soluţionare a acesteia, în favoarea Tribunalului pentru minori şi familie Braşov.

În acest sens, Curtea de Apel a reţinut că nerespectarea măsurii educative sau a obligaţiilor impuse de instanţă cu ocazia luării unei măsuri educative faţă de un minor, are loc după rămânerea definitivă a hotărârii de fond, respectiv, în faza de executare a unei hotărâri judecătoreşti.

Potrivit prevederilor art. 504 C. proc. pen., urmărirea şi judecarea infracţiunilor săvârşite de minori, precum şi punerea în executare a hotărârilor privitoare la aceştia se fac potrivit procedurii obişnuite, cu completările şi derogările prevăzute în prezentul capitol şi în secţiunea a 8-a a capitolului I din titlul V al părţii generale.

Potrivit prevederilor art. 513 alin. (2) C. proc. pen., înlocuirea măsurii educative luate iniţial cu o măsură educativă privativă de libertate, se dispune de instanţa care a luat măsura, respectiv, de instanţa de executare.

Potrivit prevederilor art. 597 alin. (7) C. proc. pen., hotărârile pronunţate în primă instanţă, în materia executării, pot fi atacate cu contestaţie la instanţa ierarhic superioară.

Prin urmare, calea de atac promovată de către A., a fost recalificată ca şi contestaţie, potrivit dispoziţiilor mai sus amintite şi a fost declinată competenţa ei de soluţionare la instanţa ierarhic superioară, Tribunalul Braşov.

Prin Decizia penală nr. 58/contestaţie din data de 21 octombrie 2021 a Tribunalului pentru minori şi familie Braşov, în baza art. 513 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 408 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus calificarea căii de atac declarate de A. împotriva Sentinţei penale nr. 1283 din 12 august 2021 a Judecătoriei Braşov, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, ca fiind apel.

În temeiul art. 47 C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a apelului declarat de apelantul A. împotriva Sentinţei penale nr. 1283 din 12 august 2021 a Judecătoriei Braşov, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

În baza art. 51 alin. (1) şi alin. (2) teza a II-a C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul pentru minori şi familie Braşov a reţinut că că obiectul cauzei este reglementat de dispoziţiile art. 513 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen., care se referă la înlocuirea măsurii luate iniţial cu o măsură educativă privativă de libertate pentru vreuna dintre cauzele prevăzute la art. 123 din C. pen.

Astfel, în această situaţie, s-a apreciat că soluţionarea litigiului este dată de lege în competenţa instanţei care a pronunţat această măsură (în speţa de faţă Judecătoria Braşov), legiuitorul neindicând însă şi instanţa competentă să soluţioneze calea de atac, după cum nu este prevăzută nici natura căii de atac ce ar putea fi exercitată în cauză ori termenul în care poate fi promovată.

În speţă, tribunalul specializat a observat că art. 513 C. proc. pen. este inclus în Titlul IV - Proceduri speciale, Capitolul III - Procedura în cauzele cu infractori minori.

În acest context, s-a constatat că nu sunt incidente în cauză prevederile art. 597 alin. (7) C. proc. pen., care statuează că hotărârile pronunţate în primă instanţă în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestaţie la instanţa ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare.

De asemenea s-a reţinut că aceste hotărâri la care fac trimitere dispoziţiile legale mai sus citate sunt cele prevăzute de Titlul V - Executarea hotărârilor penale, cum ar fi (e.g.): obligarea la tratament medical sau internarea medicală (precum şi menţinerea, înlocuirea sau încetarea acestor măsuri de siguranţă), revocarea/anularea amânării executării pedepsei sau a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, alte modificări de pedepse, înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, liberarea condiţionată etc.

Prin urmare, nefiind incidentă calea de atac a contestaţiei prevăzută de art. 597 alin. (7) C. proc. pen. şi în lipsa edictării unei căi de atac speciale, tribunalul specializat a apreciat că în cazul hotărârilor pronunţate potrivit art. 513 C. proc. pen. se poate exercita calea de atac de drept comun prevăzută de art. 408 alin. (1) C. proc. pen., care statuează că sentinţele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, termenul de declarare a apelului fiind de 10 zile de la comunicarea copiei minutei, potrivit art. 410 alin. (1) teza a II-a C. proc. pen.

Faţă de considerentele ce preced, tribunalul specializat a dispus calificarea căii de atac declarate de A. împotriva Sentinţei penale nr. 1283 din 12 august 2021 a Judecătoriei Braşov, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, ca fiind apel.

În consecinţă, văzând şi dispoziţiile art. 38 alin. (2) C. proc. pen., în temeiul art. 47 C. proc. pen., s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a apelului declarat de apelantul A. împotriva Sentinţei penale nr. 1283 din 12 august 2021 a Judecătoriei Braşov, pronunţată în Dosarul nr. x/2021, în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 05.11.2021 fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 10 cu termen de judecată la data de 09.11.2021.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Braşov.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte va determina coordonatele normative aplicabile în cauză, respectiv art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., "când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară".

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., "instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa".

Înalta Curte notează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă îl reprezintă soluţionarea căii de atac declarate de A. împotriva Sentinţei penale nr. 1283 din 12 august 2021 a Judecătoriei Braşov, pronunţată în Dosarul nr. x/2021.

Prin Sentinţa penală nr. 1283 din data de 12.08.2021 a Judecătoriei Braşov, s-a admis sesizarea Serviciului de Probaţiune Braşov referitoare la înlocuirea măsurii educative a asistării zilnice privind pe intimatul A., iar în consecinţă, s-a dispus, înlocuirea măsurii educative neprivative de libertate a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni, aplicată intimatului A. prin Sentinţa penală nr. 1803 din data de 10.12.2020 pronunţată de Judecătoria Braşov cu măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an.

Conform art. 513 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen.:

"înlocuirea măsurii luate iniţial cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă ori înlocuirea măsurii luate iniţial cu o măsură educativă privativă de libertate pentru vreuna dintre cauzele prevăzute la art. 123 din C. pen. se dispune de instanţa care a pronunţat această măsură" respectiv Judecătoria Braşov conform Sentinţei penale nr. 1803 din 10 decembrie 2020 pronunţate în Dosarul nr. x/2020.

Astfel în raport de aceste dispoziţii legale, incidente în cauză, Înalta Curte arată că procedura de soluţionare a Dosarului nr. x/2021 este cea reglementată de dispoziţiile art. 504 şi urm. C. proc. pen. conform cărora urmărirea şi judecarea infracţiunilor săvârşite de minori, precum şi punerea în executare a hotărârilor privitoare la aceştia se fac potrivit procedurii speciale, care se completează cu dispoziţiile de drept comun, aplicarea acestei proceduri speciale având caracter obligatoriu.

Reţinând aceste aspecte, Înalta Curte constată, însă, că în cuprinsul modalităţii de reglementare a acestei proceduri speciale de soluţionarea a cauzelor privind punerea în executare a unor hotărâri de condamnare a minorilor, legiuitorul nu a indicat, în mod expres calea de atac.

Înalta Curte notează prioritar că dispoziţiile ce reglementează procedura aplicabilă în cazul înlocuirii măsurilor educative neprivative de libertate sunt cuprinse în Titlul IV "Proceduri speciale" din C. proc. pen. nefiind aplicabile normele de competenţă prevăzute de art. 597 din C. proc. pen. care se referă expres la rezolvarea situaţiilor reglementate în Titlul V "Executarea hotărârilor penale" din C. proc. pen.

În al doilea rând, se constată că art. 513 C. proc. pen. statuează exclusiv asupra instanţei competente să soluţioneze pe fond o astfel de cerere, respectiv, instanţa care a pronunţat luarea măsurii iniţiale.

Aşadar, în lipsa unei reglementări exprese, derogatorii, devin incidente dispoziţiile art. 38 alin. (2) C. proc. pen. privind competenţa de soluţionare a căii de atac exercitate împotriva unei sentinţe pronunţate în primă instanţă de judecătorie sau tribunal.

De altfel, şi în situaţia inversă a înlocuirii măsurii internării în centrul educativ cu măsura educativă a asistării zilnice dispoziţiile art. 181 alin. (3) din Legea nr. 254/2013 prevăd faptul că instanţa competentă să soluţioneze calea de atac este instanţa corespunzătoare în grad instanţei care a avut competenţa să judece apelul împotriva hotărârilor prin care s-a aplicat măsura educativă, or, competenţa funcţională în soluţionarea apelurilor aparţine curţilor de apel.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Curţii de Apel Braşov, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Curţii de Apel Braşov, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09 noiembrie 2021.

GGC - NN